Iohannis dă raportul poporului. Ce s-a discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

Preşedintele Klaus Iohannis i-a informat pe români despre subiectele discutate marţi în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, "teme importante pentru securitatea naţională".
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Eugen Horoiu / Epoch Times România)

Relaţia dintre România şi R. Moldova, situaţia de la Romarm, constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii Multinaţionale, implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO, strategia privind Orientul Mijlociu, nivelul de securitate cibernetică la nivelul instituţiilor publice şi problemele sistemului de sănătate publică, au fost subiectele discutate în cadrul şedinţei de marţi a CSAT.

La finele întrevederii, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni în care i-a pus la curent pe români în legătură cu aceste teme.

"Am avut pe ordinea de zi o temă cu titlul Planul de acţiune pentru implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia cu implicaţii în plan naţional. Dacă vă amintiţi, la discuţia anterioară în CSAT s-a decis înfiinţarea unui Grup de lucru care a primit sarcina să elaboreze un plan concret de punere în aplicare a deciziilor NATO de la Varşovia. Acest grup de lucru s-a constituit, a lucrat chiar şi în timpul verii şi a prezentat astăzi planul în CSAT.

Acest plan nu este, evident, comunicabil, dar un alt punct de pe ordinea de zi este în strânsă legătură cu acest punct, şi anume punctul Constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii Multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei Aliate înaintate adaptate. Deci, este vorba despre Brigada Multinaţională, pe care am tratat-o separat pe ordinea de zi, fiindcă aici trebuie luate decizii care se validează separat în CSAT.

Iar aici pot să vă spun, în premieră, că s-au făcut paşi foarte importanţi pentru punerea în practică a acestei decizii. Mai exact, Ministerul Apărării a decis care unitate din România se va constitui în această Brigadă Multinaţională. Este vorba de Brigada 2 Infanterie Rovine, care va prelua rolul de Brigadă Multinaţională. Această Brigadă îşi are sediul în Craiova şi acolo va funcţiona, în consecinţă, şi Brigada Multinaţională", a declarat Iohannis.

Preşedintele consideră că, în această fază, nu este oportun să spună cu ce ţări mai negociază România până nu se finalizează discuţiile.

"Ştiţi că acum, în octombrie, are loc şi Ministeriala Apărării. Domnul Ministru al Apărării se va întâlni şi acolo cu colegi din ţări Aliate şi vom face acest anunţ atunci când ştim sigur cine şi cu ce obiective participă, cum va arată această brigadă multinaţională, fiindcă asta depinde şi de cum vede NATO această brigadă. Noi credem că în cursul anului 2017 vom fi în situaţia în care să declarăm capacitatea iniţială a acesteia, deci să ştim unde este, cine participă, cu ce efective participă, şi să pornească organizare, şi, în varianta cea mai optimistă, în 2018 această brigadă va fi funcţională, deci la capacitate nominală", a adăugsat Iohannis.

Potrivit şefului statului, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT a fost şi Strategia privind evoluţiile din Orientul Mijlociu în vederea valorificării de către România a oportunităţilor din această regiune.

"Avem aici deja o abordare sustenabilă, care prevede reluarea relaţiilor, în special economice, cu ţările din Orientul Mijlociu, relaţii care, parţial, au fost întrerupte din diferite motive, de necorelare, de războiul din Siria. Pentru România, această zonă este în continuare importantă şi, deci, importantă şi reînnodarea unor relaţii care, multe dintre ele, sunt tradiţionale.", a explicat Iohannis.

Tot în domeniul relaţiilor internaţionale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT a fost şi un punct care se referă la relaţia dintre România şi Republica Moldova, o temă care este foarte importantă pentru ţara noastră.

"Am constatat, în informarea făcută de ministrul Afacerilor Externe, un lucru care se observă şi cu ochiul liber. Relaţia noastră trebuie să devină mai bună, mai performantă, mai pragmatică şi mai previzibilă. În consecinţă, pentru a îmbunătăţi abordarea relaţiei România-Moldova, s-a decis să se lucreze pe o strategie, o strategie, de data aceasta, pe termen mediu şi lung, care va stabili cum anume ne vom poziţiona în această relaţie. Între timp, evoluţia politică din Moldova ne-a arătat tuturor că partidele proeuropene au dificultăţi, vorbesc de partidele proeuropene din Moldova, sigur, şi aceste dificultăţi s-au văzut foarte bine după alegerile parlamentare pe care le-au avut ei în 2014.

Este, deci, nevoie de o relaţie îmbunătăţită. Faptul că România vine în sprijinul Moldovei cu o finanţare importantă este doar un început. Noi credem că e nevoie de o implicare mult, mult mai profundă în relaţiile economice dintre România şi Moldova, şi este nevoie în continuare de implicarea noastră în construcţia şi întărirea instituţiilor democratice. Aceste lucruri, toate, vor fi prevăzute în strategia pe care o vom avea pregătită pentru sfârşitul acestui an", a detaliat Iohannis.

Întrebat dacă strategia despre care vorbeşte privind relaţia pe care ţara noastră trebuie să o aibă pe termen mediu şi lung cu Republica Moldova va cuprinde şi viziunea privind o eventuală unire, şeful statului a replicat:

"Solicitarea noastră în CSAT a fost ca în cel mai scurt timp să se constituie acest grup de lucru, Ministerul Afacerilor Externe, cu SIE, cu SRI, cu Administraţia Prezidenţială, şi această strategie trebuie să se adreseze tuturor temelor care sunt relevante în relaţia dintre România şi Republica Moldova. Dar, din capul locului, în discuţia avută în CSAT, am atras atenţia că trebuie să facem o deosebire foarte clară între abordări foarte serioase pe care putem să le avem în relaţia dintre România şi Republica Moldova şi abordări populist-electoraliste care este posibil să apară în săptămânile următoare şi lunile următoare, fiindcă vom avea la noi campania electorală pentru parlamentare şi, aproape în acelaşi timp, vom avea campanie electorală în Republica Moldova pentru alegeri prezidenţiale. Discuţia despre o eventuală unire se va trata în strategia pe care o vom discuta în CSAT la sfârşitul anului."

O altă temă importantă pe marginea căreia s-a discutat îndelung în CSAT: situaţia Companiei Naţionale Romarm, cu probleme, cu oportunităţi. Concluzia e simplă: e nevoie de reorganizare la Compania Naţională Romarm pentru a o face mai performantă, mai credibilă şi suficient de mare pentru a deveni un partener serios pentru investitori, în special din afara ţării.

"Pe de altă parte, este nevoie urgentă de o corelare între nevoia de dotare a Armatei Române şi oferta pe care o prezintă Compania Naţională Romarm. Toate aceste lucruri sună destul de simplu. În realitate sunt chestiuni foarte complicate. Aceste aspecte nu au fost tratate corespunzător mulţi ani şi, în consecinţă, trebuie să găsim căile cele mai bune pentru a le corela. Se va lucra intens, în special la Ministerul Economiei şi la Ministerul Apărării, pentru a găsi aceste corelări", a punctat şeful statului.

O temă foarte importantă, în special în actuala situaţie geopolitică, a fost evaluarea privind nivelul de securitate cibernetică la nivelul instituţiilor publice din România. Aici, s-a discutat despre nevoia unei îmbunătăţiri a cadrului legislativ, iar preşedintele a adus în discuţie Legea Securităţii Cibernetice.

"Vă amintiţi că au fost încercări pentru a merge în Parlament cu o astfel de lege, până acum fără a avea un succes notabil. Este acest act normativ în pregătire la nivelul Guvernului şi, până la sfârşitul anului, va fi finalizat acest proiect de lege. Pe de altă parte, este nevoie de o îmbunătăţire considerabilă a nivelului de conştientizare în acest domeniu. Sunt multe instituţii unde nu s-a înţeles foarte bine de ce este importantă securitatea cibernetică.

Şi, ca să vă dau un exemplu care, poate, sună banal: în ziua de astăzi, foarte multe societăţi furnizoare de utilităţi sunt complet informatizate. Şi, atunci, imaginaţi-vă ce s-ar putea întâmpla dacă există un atac cibernetic, de exemplu, asupra unui sistem de apă potabilă într-un mare oraş şi se opreşte apa pentru câteva ore sau chiar pentru câteva zile. Acest lucru teoretic este posibil dacă o entitate statală sau non-statală doreşte să pornească un astfel de atac. Este doar un exemplu simplu. În realitate, trebuie să ne protejăm infrastructura cibernetică la toate instituţiile publice. Aceste chestiuni vor fi dezvoltate în continuare", a notat Iohannis.

Şeful statului a precizat că este foarte probabil ca Legea securităţii cibernetice să fie prezentată viitorului Legislativ, "fiindcă este o lege care a dus la foarte multe discuţii, care, în esenţă, cred că au ajutat la elaborarea ei, dar, pe de altă parte, actualul Parlament se va ocupa de campania electorală şi mai puţin de legiferare, şi atunci mi se pare normal ca această chestiune de o importanţă deosebită să nu fie temă de campanie electorală, ci să fie o temă care se dezbate în noul Parlament."

Şeful statului a subliniat că "o temă foarte importantă şi cred că şi interesantă pentru opinia publică, am avut o informare referitoare la sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor".

"O informare care a venit din partea ministrului Sănătăţii, după ce ultima dată CSAT a trasat sarcina acestui minister să vină cu o abordare sustenabilă pentru a îmbunătăţii net situaţia din sistemul sanitar. Ni s-a prezentat abordarea faţă de problema infecţiilor nosocomiale, unde ministrul Sănătăţii ne-a informat că s-au făcut paşi foarte importanţi în zona clarificării legislative, în zona reglementărilor, inclusiv în zona reglementărilor pentru biocide, în zona investiţiilor necesare pentru infrastructura spitalicească.

Şi concluzia noastră a fost că s-au făcut paşi importanţi, s-au făcut paşi importanţi în reglementare, s-au făcut paşi importanţi în modul în care se planifică investiţiile în sistemul de sănătate, dar mai este foarte mult de lucru pentru a implementa această legislaţie şi pentru a ajunge efectiv la investiţia propriu-zisă. Sub linie, pot să spun că s-au făcut progrese notabile", a mai declarat preşedintele.