Interdicţii impuse femeilor afgane în timpul regimului talibanilor
alte articole
Asociaţia Revoluţionară a Femeilor din Afganistan (RAWA) a sintetizat în 29 de puncte umilinţele şi abuzurile la care au fost supuse femeile în timpul regimului talibanilor. Lista a fost publicată pe pagina web a organizaţiei şi reflectă situaţia femeilor din Afganistan în timpul mandatului acestui grup fundamentalist, între 1996 şi 2001, şi dezvăluie coşmarul de privaţiuni, abuzuri şi arest la domiciliu suferit de femeile afgane, notează vineri ziarul ABC.
Publicaţia spaniolă reia pe site-ul său lista interdicţiilor aplicate femeilor afgane:
1. Interdicţia activităţilor în afara casei, aplicată inclusiv profesoarelor, inginerelor şi altor categorii profesionale. Doar unele doctoriţe şi asistente medicale puteau părăsi domiciliul şi lucra în spitalele din Kabul.
2. Interdicţia completă de a exercita orice tip de activitate în afara casei, dacă nu sunt însoţite de un mahram (rudă apropiată bărbătească, precum tată, frate sau soţ).
3. Interdicţia de a trata orice afacere cu comercianţi bărbaţi.
4. Interdicţia de a fi tratate de medici bărbaţi.
5. Interdicţia de a studia în şcoli, universităţi sau orice instituţie de învăţământ (talibanii au transformat şcolile de fete în seminarii religioase).
6. Obligativitate de a purta veşmânt care le acoperă din cap până în picioare (burka).
7. Bătaie, biciuire şi abuzuri verbale împotriva celor care încalcă acest cod vestimentar sau a celor care îndrăznesc să iasă singure din casă.
8. Flagelare publică pentru femeile care îşi lasă călcâiul la vedere.
9. Lapidare publică împotriva celor acuzate de întreţinerea de relaţii sexuale în afara căsătoriei (un mare număr de femei sunt bătute cu pietre până la moarte).
10. Interzicea folosirii de cosmetice (femeilor prinse fardate li s-au amputat degetele).
11. Interdicţia de a vorbi sau de a da mâna cu bărbaţi, cu excepţia celor consideraţi mahram.
12. Interdicţia de a râde sau de a vorbi tare (niciun străin nu trebuie să audă glasul unei femei).
13. Interdicţia de a purta pantofi cu toc sau încălţăminte care să producă zgomot (niciun bărbat nu trebuie să audă paşii unei femei).
14. Interdicţia de a urca în taxi dacă nu este însoţită de un mahram.
15. Interzicerea prezenţei femeilor la radio, televiziune sau reuniuni publice de orice fel.
16. Interdicţia de a practica orice fel de sport sau de a intra într-un club sportiv.
17. Interdicţia de a merge pe bicicletă sau motocicletă.
18. Interdicţia de a purta obiect vestimentar colorat sau care iese în evidenţă.
19. Interdicţia de a se reuni de sărbători precum Eids sau în scopuri recreative.
20. Interdicţia de a spăla rufele la râu sau în locuri publice.
21. Schimbarea denumirii pieţelor sau străzilor care au nume feminine, inclusiv 'Piaţa Primăverii'.
22. Interdicţia de a ieşi în balcon sau pe terasa caselor lor.
23. Ferestre opace obligatorii pentru ca femeile să nu fie văzute dinafară.
24. Interdicţie pentru croitorii bărbaţi să ia măsuri femeilor sau să coasă haine pentru femei.
25. Interzicerea accesului femeilor la toalete publice.
26. Interdicţia ca femeile să călătorească în acelaşi mijloc de transport cu bărbaţii. Există autobuze separate pentru femei.
27. Interdicţia de a purta pantaloni largi, chiar şi pe sub burka.
28. Interdicţia de a fotografia sau filma femei.
29. Interdicţia de a publica poze cu femei în reviste, cărţi sau de afişe pe ziduri sau pe pereţii casei.
Pe lângă cele 29 de puncte există şi interdicţii 'unisex', care trebuiau respectate de ambele sexe, precum cele de a asculta muzică, de a viziona filme, de a sărbători tradiţionalul An nou (Nowroz) la 21 martie, de a avea un nume neislamic; tinerii trebuiau să-şi radă capul şi să şi-l acopere, să poarte veşminte islamice şi să poarte barbă. De asemenea, nici bărbaţii, nici femeile nu aveau voie să crească porumbei sau să dreseze păsări, considerate neislamice, şi nici să înalţe zmee.
