Îngrijorare mare, dar puţine măsuri: Schimbările climatice aduc pierderi uriaşe

O barcă trece prin gheaţa ce se topeşte a fiordului Ilulissat pe coasta de vest a Groenlandei. Ţările riverane Arcticii îşi dispută supremaţia în zonă.
O barcă trece prin gheaţa ce se topeşte a fiordului Ilulissat pe coasta de vest a Groenlandei. Ţările riverane Arcticii îşi dispută supremaţia în zonă. (Steen Ulrik Johannessen / AFP / Getty Images)

În 2012 au apărut mai multe rapoarte care ilustrează o pierdere continuă de gheaţă arctică. Banca Mondială a încurajat măsuri imediate cu privire la această problemă, după ce un raport comandat de ea a avertizat că mai multe evenimente meteorologice extreme vor avea loc în următorii ani.

Agenţia Europeană de Mediu a declarat că seceta din Europa de Sud şi ploaia din Europa de Nord sunt efecte ce au fost deja observate pe continent.

Guvernele lumii s-au întâlnit în luna decembrie 2012 la Doha, în Qatar, pentru a discuta despre schimbările climatice. Nu a existat însă niciun progres real şi nici nu au fost semnate acorduri cu caracter obligatoriu, cu excepţia unei prelungiri a Protocolului de la Kyoto din 1997 - singurul acord la nivel mondial care are drept scop reducerea emisiilor de la gaze cu efect de seră.

Cu toate acestea, în cea de-a doua fază nu sunt incluse China şi Statele Unite, ţările care emit cele mai multe gaze cu efect de seră.

Un raport comandat de 20 de guverne prezice că circa 100 de milioane de oameni vor muri ca urmare a efectelor schimbărilor climatice până în 2030; raportul comandat de Banca Mondială susţine că temperatura se va încălzi cu o medie de 7 grade Celsius în întreaga lume, până în 2100.

La sfârşitul anului 2013, următoarea întâlnire a Grupului interguvernamental al Naţiunilor Unite privind schimbările climatice îşi va lansa previziunile. Experţii cred că raportul va fi bazat pe mai multe date solide, datorită modelelor şi tehnologiei mai bune, a raportat publicaţia germană "Der Spiegel".

România: pierderile generate de secetă în 2012 - 20% în majoritatea sectoarelor agricole

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat în noiembrie că pierderile pentru 2012, ca medie, sunt în jur de 20% în majoritatea sectoarelor, iar prin alocarea sumei de 100 de milioane de euro la bugetul ministerului se doreşte compensarea acestora într-o anumită măsură.

"Pierderile, ca medie, în majoritarea sectoarelor (agricole n.r.) sunt în jur de 20%. Faptul că avem 100 de milioane euro, care vin suplimentar, reprezintă 10-15% din bugetul pe care l-a avut Ministerul Agriculturii. Astfel, încercăm oarecum să compensăm pierderile care au fost în agricultură", a menţionat Constantin la un eveniment.

Ministrul a subliniat că există sectoare agricole care, din cauza secetei, au înregistrat pierderi de până la 60%, dar sunt şi sectoare unde nu au fost raportate pierderi.

Seceta şi diferenţele de curs valutar, au adus Hidroelectrica pierderi de 234 de milioane de lei

Hidroelectrica a avut în primele nouă luni din 2012 un rezultat negativ de 234,3 milioane de lei,faţă de pierderea de 7,6 milioane de lei raportată în acelaşi interval din 2011, din cauza diferenţelor de curs valutar nefavorabile şi a secetei,care a diminuat producţia cu circa 40% faţă de un an mediu hidrologic.

În primele nouă luni ale anului trecut, producţia de energie la borne a fost de 9656 GWh, spre deosebire de anul 2011, când, pentru aceeaşi perioadă, aceasta a fost de 12698 GWh. În 2011, producţia de energie la borne a scăzut cu 26%, la 14710 GWh, de la 19852 GWh.

"Printre principalii factori de influenţă se numără reducerea producţiei de energie electrică, ca urmare a secetei severe prelungite, instaurată încă din luna septembrie 2011, care a impus instituirea clauzei de forţă majoră în toate contractele comerciale în perioada octombrie 2011 – mai 2012 şi ulterior începând cu luna august până în prezent", au declarat reprezentanţii celui mai mare producător de energie din România.

La începutul anului 2012, în România, activitatea a fost afectată de gheţurile de pe Dunăre, apoi seceta din vară a generat probleme pe anumite sectoare ale Dunării din cauza scăderii apelor şi, în sfârşit, ca o consecinţă a secetei, producţia de cereale a fost mult mai mică şi, implicit, traficul de astfel de mărfuri prin porturile dunărene s-a diminuat.

An negru pentru porturile dunărene

La începutul anului 2012, în România, activitatea a fost afectată de gheţurile de pe Dunăre, apoi seceta din vară a generat probleme pe anumite sectoare ale Dunării din cauza scăderii apelor şi, în sfârşit, ca o consecinţă a secetei, producţia de cereale a fost mult mai mică şi, implicit, traficul de astfel de mărfuri prin porturile dunărene s-a diminuat.

Toate aceste acţiuni au dus la disperare operatorii din Galaţi, Brăila şi Tulcea, care consideră 2012 ca unul dintre cei mai negri ani din istoria "afacerilor’’ pe Dunăre.

Traficul de mărfuri prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, gestionate de Administraţia Portuară a Dunării Maritime (APDM) Galaţi, înregistrează una dintre cele mai drastice scăderi.

Mai exact, în primele nouă luni ale anului trecut, traficul total a fost de 6,1 milioane de tone de marfă, cu mai bine de 1,6 de milioane de tone marfă mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011. „A fost, într-adevăr, un an cu ghinion pentru operatorii portuari.

Banca Mondială avertizează în legătură cu o catastrofă a schimbărilor climatice

În cazul în care Pământul se încălzeşte în medie cu peste 4 grade Celsius până la sfârşitul acestui secol, vor urma inundaţii, secete, valuri de căldură şi alte dezastre climatice nemaiîntâlnite, cele mai sărace ţări din lume fiind supuse celor mai mari riscuri, relevă un nou raport comandat recent de Banca Mondială. altă concluzie este că toate naţiunile de pe Pământ vor avea de suferit.

Banca Mondială a solicitat luarea unor măsuri imediate pentru a opri creşterea temperaturii globale prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din mai multe surse.

"Lipsa de acţiune în legătură cu schimbările climatice ameninţă să facă lumea pe care o moştenesc copiii noştri o lume complet diferită de cea în care trăim noi astăzi", a afirmat şeful Băncii Mondiale Jim Kim Yong într-o declaraţie.

Kim a citat raportul Băncii Mondiale publicat în această săptămână, care a fost revizuit de oameni de ştiinţă de vârf şi care a susţinut că lumea se va încălzi cu 4 grade Celsius până în 2100, chiar dacă angajamentele actuale de reducere a emisiilor sunt efectuate. El a cerut guvernelor lumii să "menţină încălzirea sub" 2 grade Celsius.

"Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confrunta dezvoltarea şi trebuie să ne asumăm responsabilitatea morală de a acţiona în numele generaţiilor viitoare, în special a celor mai săraci", a spus Kim.

Raportul Băncii Mondiale a evidenţiat cele mai recente valuri de căldură, care s-au datorat unui număr tot mai mare de incendii forestiere, pierderi de recolte în Statele Unite şi Rusia, decese cauzate de căldură, o valoare minimă a nivelurilor arctice de gheaţă şi alte probleme conexe.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință