Inga Grigoriu atrage atenţia publică asupra pericolului contaminării cu Covid-19 din deşeurile medicale

Inga Grigoriu, deputat al Platformei DA în Parlamentul R. Moldova
Inga Grigoriu, deputat al Platformei DA în Parlamentul R. Moldova (parlament.md)

Deputata Partidului Politic Platforma Demnitate şi Adevăr (PPPDA) Inga Grigoriu atrage atenţia publică asupra unui factor de risc în prevenţia contaminării cu Covid-19, ignorat de autorităţi, şi anume deşeurile medicale! În acest sens, aceasta a adresat mai multe demersuri Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS) precum şi Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică (ANSP) cu solicitarea de a fi informată despre modul de tratare a deşeurilor medicale patogene, biologic active, generate de activitatea instituţiilor medicale unde sunt trataţi bolnavii de noul coronavirus.

Din păcate, a menţionat parlamentara de la Chişinău, răspunsurile primite au fost sumare, evazive şi demonstrează, de facto, lipsa unei strategii de eliminare a factorului de risc provenit din deşeurile infectate.

Nu se cunoaşte nici ce cantitate de asemenea deşeuri produc spitalele şi laboratoare unde se preiau probe de sânge pentru COVID-19 şi ce se întâmplă după utilizare cu echipamentele, măştile, vizierele, tuburile de intubare, picurătorile, seringile etc, se arată într-un comunicat al Platformei DA.

Deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a elaborat reguli specifice pentru gestionarea deşeurilor medicale Covid-19, şeful Biroului regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Europa, Igor Pocanevici, a declarat în cadrul unei emisiuni că metodele de reglementare şi gestionare a acestui tip de deşeuri în R. Moldova au rămas neschimbate pe perioada pandemiei, iar medicii au respectat doar protocolul standard, a menţionat Grigoriu.

„Cel mai grav este faptul că datele problemei, conform răspunsului ANSP, le vom afla abia la anul, în cadrul raportului ordinar pentru anul precedent! Vă amintesc că Republica Moldova primeşte, sub formă de donaţii din partea altor ţări, tone de echipamente medicale. Unde pleacă aceste tone după utilizarea lor?! Conform datelor statistice în 2018 au fost generate 993,1 tone de deşeuri medicale. Câte tone de deşeuri contaminate cu Covid-19 avem anul acesta şi cum sunt eliminate aceste deşeuri periculoase? Nu există date despre asta!

În schimb, pot să vă comunic, spre exemplu, că în Wuhan, China, unde a apărut pentru prima dată noul coronavirus, a fost nevoie nu doar de noi spitale pentru afluxul mare de pacienţi, ci chiar şi de o nouă instalaţie fixă, precum şi de 46 de instalaţii mobile de tratare a deşeurilor. Spitalele din Wuhan au generat de şase ori mai multe deşeuri medicale la apogeul focarului comparativ cu cantităţile generate înainte de începerea crizei! Dar ce se face la noi? Nu ştim, deoarece acest subiect, din câte înţelegem, nu prezintă interes pentru Guvernul Chicu”, a declarat Inga Grigoriu.

Totodată, aceasta a ţinut să specifice că noul coronavirus este capabil să supravieţuiască pe diferite suprafeţe timp îndelungat şi poate fi periculos în unele cazuri zeci de zile, prin urmare, deşeurile medicale Covid-19 trebuie tratate ca deşeuri periculoase şi eliminate separat.

Precizăm că, recent, un cunoscut microbiolog din Hong Kong a dezvăluit informaţii despre faptul că regimul de la Beijing a acoperit iniţial focarul chinez de virus Wuhan. Mărturiile lui se adaugă la numeroase dovezi strânse despre gestionarea greşită a exploziei virale de către autorităţi.

Mai mult decât atât, potrivit unui raport, China ar trebui să fie trimisă în judecată pentru daune de trilioane de dolari pentru că a acoperit iniţial pandemia virusului Wuhan, care a provocat deja mii de morţi şi mii de miliarde de dolari în daune economice. Raportul Compensări pentru coronavirus, realizat de think thank-ul conservator londonez The Henry Jackson Society mai susţine că dacă Beijing-ul ar fi furnizat informaţii exacte din timp, „epidemia nu ar fi ieşit din China”.