Înalta Curte decide înlăturarea interceptărilor dintr-un dosar vizând fapte de corupţie

La nici trei săptămână după ce Înalta Curte a decis păstrarea interceptărilor într-un dosar al DNA, aceeaşi Înalta Curte decide înlăturarea înregistrărilor dintr-un dosar având ca protagonişti un deputat şi 38 de primari.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Epoch Times România)

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au înlăturat, joi, înregistrările în mult mediatizatul Dosar „Consultanţa", dosar în care sunt cercetaţi, pe lângă deputatul Mircea Gheorghe Drăghici, şi circa 40 de primari ai diverselor Unităţi Administrativ Teritoriale din judeţul Argeş trimişi în judecată de DNA Piteşti în dosarul legat de atribuirea unor contracte de consultanţă.

Măsura a fost luată în baza hotărârii prin care CCR a decis ca o parte a unui articol din Codul de procedură penală care se referă la interceptarea suspecţilor nu respectă legea fundamentală şi vine la nici trei săptămâni după ce tot Înalta Curte a decis păstrarea interceptărilor într-un dosar al DNA.

Contactat de ziuanews.ro, avocatul Constantin Florin Durgheu, apărătorul ales al deputatului Mircea Gheorghe Drăghici, precum şi al celor două foste angajate ale societăţii care a asigurat consultanţa, ne-a declarat : „Mă bucură nespus această decizie, atât pentru faptul că este normală, legală şi temeinică, cât şi pentru faptul că vine într-un moment tulbure, în care instanţele de judecată au respins în mod nefondat, pe bandă rulantă, solicitările de înlăturare a înregistrărilor nelegal efectuate. Din câte cunosc, este pentru prima dată când o instanţă de judecată (şi nu orice instanţă, ci tocmai Instanţa Supremă), dă eficienţă celebrei Decizii nr. 51, pronunţată de Curtea Constituţională, la data de 16.02.2016".

Reamintim că, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis ca prevederea din Codul de Procedură Penală în baza căreia serviciile puteau face interceptări în dosarele penale este neconstituţională. Detalii aici

Decizia CCR a stârnit numeroase controverse, în special în ceea ce priveşte modul în care ea va fi pusă în practică de instanţe. Daniel Morar, de exemplu, membru CCR, a susţinut că interceptările care au trecut de camera preliminară rămân legale, iar în cazul celor de dinainte judecătorii vor trebui să decidă de la caz la caz. Pe de altă parte Cristi Danileţ, judecător, consideră legale toate interceptările făcute până acum de SRI pe motiv ca au fost efectuate în baza unei legi care nu era la momentul respectiv declarată neconstituţională, remarcând că problema este la mandatele aflate în curs, care nu mai sunt valabile din momentul publicării deciziei CCR. Alţii, mai pesimişti, susţin că toate probele din dosarele pe rol în a căror obţinere SRI a intervenit în orice fel vor fi probabil anulate, iar instanţele nu vor avea mare marjă de apreciere în lumina deciziei CCR care i-ar limita în acest sens.

Mai amintim în context că în data de 21 martie a.c., judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis să păstreze interceptări realizate cu ajutorul Serviciului Român de Informaţii, într-un dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, creând astfel un precedent ce poate fi invocat de procurori şi în alte dosare în curs de soluţionare.