Iliescu, Andronescu şi alţii ar putea deveni academicieni. Universitatea Bucureşti critică demersul

Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu, Teodor Meleşcanu, Ion Cristoiu, precum şi ceilalţi membri ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, un ONG devenit instituţie de interes public, ar putea fi ridicaţi la rangul de academicieni. Universitatea din Bucureşti se opune demersului.
Universitatea din Bucureşti
Universitatea din Bucureşti (Facebook, Universitatea)

Iniţial doar un simplu ONG, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a devenit ulterior instituţie de interes public, iar acum se fac demersuri în Parlament să obţină un statut similar Academiei Române sau Institutului Cultural Român, membrii săi putând purta titlul de academicieni, demers care a stârnit o reacţie dură din partea Universităţii Bucureşti.

"Universitatea din Bucureşti a luat act cu surprindere şi îngrijorare de iniţiativa Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR) de a se constitui ca un for ştiinţific alternativ în raport cu Academia Română", se arată într-un comunicat al instituţiei remis agenţiei Mediafax.

Universitatea a subliniat că reacţia actualei conduceri a Academiei Române vis-a-vis de acest proiect de lege este pe deplin îndreptăţită şi se alătură criticii formulate de către Academie.

"Adoptarea de către fosta Asociaţie a Oamenilor de Ştiinţă, preschimbată ulterior în Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR), a titulaturii "Academia de Ştiinţe din România", cu un statut juridic şi social echivalent cu cel al Academiei Române, aşa cum se preconizează în demersul iniţiat de unii membri ai Parlamentului României, poate aduce prejudicii incalculabile prestigiului ştiinţei şi culturii româneşti, atât în ţară cât şi peste hotare.

Sursă indezirabilă de confuzii şi de privilegii nejustificate, o atare iniţiativă poate compromite grav seriozitatea politicilor publice autohtone privind aspiraţiile legitime către excelenţă în activitatea intelectuală şi artistică, într-o perioadă în care atât cercetarea cât şi creaţia din România sunt supuse unor provocări deosebit de dificile", se arată în comunicat.

Universitatea Bucureşti mai deplânge "modul în care strădaniile de 150 de ani încoace de a edifica un for suprem, de certă autoritate, al vieţii spirituale româneşti, sunt subminate de o iniţiativă ce nesocoteşte valoarea tradiţiei şi ridică semne de întrebare privind evoluţiile viitoare".

AOŞR vrea statut similar Academiei Române

Susţinut de 42 de parlamentari de la toate grupurile politice cu excepţia ALDE, dintre care 27 de la PSD, proiectul de lege care vizează modificarea şi completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea AOŞR a fost depus la Senat.

"Academia Oamenilor de Ştiinţă din România îşi reia denumirea sub care a fost constituită şi a funcţionat în perioada 1935 – 1948 şi anume Academia de Ştiinţe din România", se arată în iniţiativa legislativă.

În acelaşi timp, proiectul de lege prevede abrogarea articolului din actuala lege care susţine că membrii acestui for nu pot purta titlul de academician.

Angajarea, încetarea raporturilor de serviciu şi salarizarea personalului de la nivel central şi din filialele teritoriale se aprobă de preşedintele Academiei, la propunerea secretarului general, iar finanţarea pentru Academie provine de la bugetul de stat în totalitate. Veniturile proprii vor fi folosite pentru finanţarea cheltuielilor cu acţiuni şi proiecte cu caracter ştiinţific şi de cercetare.

"Salarizarea personalului AOSR se face în condiţiile aplicabile personalului din sectorul bugetar. Având în vedere că instituţia este una dintre academiile din România cu rol de importanţă naţională (…), personalul din aparatul propriu ar trebui să beneficieze de un spor de importanţă naţională, la fel ca cel aplicat Academiei Române şi Institutului Cultural Român", potrivit expunerii de motive.

În proiectul de lege sunt detaliate de asemenea atribuţiile pe care le are Academia, printre cele introduse fiind dreptul de a organiza cursuri de calificare profesională sau posibilitatea de a elabora acte normative din domeniul său de activitate.

"Filiala este condusă de un preşedinte, membru titular al AOŞR, remunerat la nivelul funcţiei de director, ales prin vot de adunarea generală a membrilor filialei. Mandatul preşedintelui este de 4 ani, putând fi reales. Numărul mandatelor nu este limitat", mai prevede proiectul de lege.

Preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi dintre membrii titulari, cu un mandat de patru ani de Adunarea generală, formată din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.

Legislaţia în vigoare prevede că organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale şi ale institutelor/centrelor se stabilesc prin statut.

Nu demult, senatoarea PSD Ecaterina Andronescu - unul dintre membri fondatori ai academiei şi preşedinte al Secţiei "Ştiinţe chimice"- a reuşit, printr-un amendament depus la bugetul Educaţiei, să facă din AOSR o instituţie cu buget propriu. Concret, cele 6,4 milioane de lei prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei pentru AOSR vor fi vărsate direct în conturile Academiei, care va dispune singură de fonduri.

Ce ştim despre Academia Oamenilor de Ştiinţă din România

Iniţial doar un ONG, AOŞR a devenit, printr-o lege iniţiată de fostul deputat PDSR Vasile Cândea şi fostul senator Ion Basgan (acum preşedinte, respectiv vicepreşedinte al Academiei), instituţie de interes public.

"Academia Oamenilor de Ştiinţă din România este for naţional de consacrare ştiinţifică, care reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţei", se arată pe site-ul AOŞR.

Fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simon, declara în 2010, pentru hotnews.ro, că AOŞR este "o construcţie strict politică".

"A apărut o Academie a Oamenilor de Ştiinţă care, după părerea mea, acceptată şi de Adunarea Generală a Academiei Române, este o construcţie strict politică. Pentru că ea nu se bazează pe o selecţie corectă de valori. În interiorul ei sunt, evident, şi oameni de valoare, şi eu i-aş sfătui ca ei să candideze la Academia Română.

Dar, în această Academie a Oamenilor de Ştiinţă constat că există parlamentari, oameni de afaceri, general, general de jandarmi, oameni politici, creând confuzie generală. (...) Nu cunosc în Europa să mai existe un caz similar ca toate aceste Academii care creează o mare confuzie să fie finanţate din bugetul public", a declarat, la vremea respectivă, Eugen Simon.

Iliescu, Meleşcanu şi Mencinicopschi, printre membrii Academiei

Conducerea Academiei este asigurată de Vasile Cândea, preşedinte, Ion Basgan şi Adrian Badea, vicepreşedinţi, şi un
secretar ştiinţific, Doru-Sabin Delion. Din Consiliul onorific fac parte Dinu Săraru (fost membru al Comitetului Central al PCR), Vlad Constantin, IPS Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului şi Constantin Mincu.

Potrivit Hotnews.ro, printre membrii acestei instituţii se numără şi preşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, el fiind membru de onoare al Secţiei Ştiinţe Fizice.

Membru titular al Academiei este şi Gheorghe Mencinicopschi, fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, în prezent la închisoare în Dosarul "ICA", care îl are ca protagonist pe patronul Antenelor, Dan Voiculescu.

Fostul preşedinte Ion Iliescu este, de asemenea, membru de onoare al Secţiei Ştiinţe Tehnice, Răzvan Theodorescu, membru fondator, fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără este membru titular, jurnalistul Ion Cristoiu este membru de onoare, iar fostul şef SIE Teodor Meleşcanu este membru onorific.

Din Academie mai face parte şi deputatul PSD Anghel Stanciu, condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

Membrii titulari ai acestei Academii primesc o indemnizaţie lunară brută de 2.000 lei, iar membrii de onoare pot să primească o indemnizaţie de merit, prin hotărâre a adunării generale.

"Indemnizaţiile lunare se indexează anual cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică pentru anul anterior celui în care se face plata drepturilor şi se iau în calculul pensiei pe stat", prevede statutul Academiei.

Chiar şi "urmaşii membrilor AOŞR care au fost indemnizaţi beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui sprijin material pentru soţul supravieţuitor şi pentru urmaşii membrilor Academiei Române", se mai arată în acest statut.