Ignorăm avertismentele oamenilor de ştiinţă, pe riscul nostru

Se întâmplă din nou. Majoritatea cercetărilor întreprinse de oamenii de ştiinţă specializaţi în climatologie converg, încă o dată, dacă era necesar, spre o concluzie comună: noi, oamenii, alterăm clima Pământului, în principal prin arderea combustibililor fosili.

Ce este cel puţin la fel de grav este modul în care marile grupuri industriale, susţinute de contestatari ai schimbărilor climatice, nu precupeţesc nici un truc pentru a semăna confuzie şi îndoieli. De ce dovadă mai avem nevoie pentru a lua problema schimbărilor climatice în serios?

O echipă de investigatori condusă de John Cook de la Skeptical Science şi-a asumat dificila sarcină de a analiza în ce masură studiile ştiinţifice converg spre ideea că omul modifică clima planetei. În gigantica lor sarcină, echipa a examinat extrase din 12.000 de analize din domeniul ştiinţei climatice. Ei au mai primit şi interpretat, de asemenea, observaţiile a 1.200 de oameni de ştiinţă care au evaluat mai mult de 2.100 de studii complete.

Ambele demersuri au ajuns la aceeaşi concluzie: mai mult de 97 la sută din studiile care au ajuns la o concluzie referitoare la cauzele încălzirii globale declară activitatea umană drept unul dintre factorii ei primari. Rezultatele sunt în concordanţă cu cercetările anterioare.

Cum era de aşteptat, contestatarii sunt "la datorie", mulţi dintre ei servindu-se de acelaşi tip de metode de care se folosesc cei care resping ştiinţa. Specialiştii în ştiinţe medicale Pascal Diethelm şi Martin McKee au examinat aceste tactici în Jurnalul European de Sănătate Publică. Tehnicile preferate de contestatari, conform specialiştilor ante-menţionaţi sunt citarea unor experţi falşi, erorile logice, denaturarea sau falsificarea rezultatelor anumitor cercetări, aşteptări imposibile de la ce poate oferi cercetarea şi teorii conspirative. Contestatarii se bazează adesea pe câteva idei răspândite de o mână de suspecţi, invariabil cam aceiaşi. Cei mai cunoscuţi "experţi-fanion" de a căror nume, imagine şi argumente se folosesc cei ce contestă faptul că omul a degradat clima planetei, sunt Christopher Monckton în Marea Britanie, Institutul Heartland şi Anthony Watts în SUA precum şi "Prietenii Stiinţei" şi Tom Harris în Canada.

"Prietenii Ştiinţei" din Alberta, au fost prinşi, cu mai mulţi ani în urmă primind bani de anumite companii (culmea coincidenţei, în special companii din domeniul combustibililor fosili), prin intermediul unui fond numit "Ştiinţe ale Educaţiei", ţinând de Universitatea din Calgary. Fondul a fost folosit pentru a crea o campanie de dezinformare. Partea video a campaniei l-a avut ca protagonist pe Harris, care apoi a lucrat cu firma de relaţii publice APCO Worldwide, iar acum conduce o organizaţie numită (în mod ironic) "Coaliţia Internaţională a Ştiinţei Climatice", care respinge o concluzia cvasi-unanimă a oamenilor de ştiinţă conform căreia schimbările climatice sunt provocate de om. Potrivit blogului Desmog, "Prietenii Stiinţei" au denaturat în mod voit rezultatele unui sondaj, numindu-l "Incitare neglijentă a unui public dezinformat şi speriat, atunci când, de fapt, soarele este principalul motor al schimbărilor climatice; nu activităţile umane sau dioxidul de carbon".

Alte recente declaraţii false provin de la Biroul U.K. Met, care neagă faptul că Pământul s-a încălzit în ultimii 17 ani.

Ştiinţa nu este perfectă, dar este unul dintre cele mai bune instrumente pe care le avem pentru a înţelege locul nostru în cosmos. Când oamenii din întreaga lume aplică metode ştiinţifice riguroase pentru a studia acţiunile noastre şi impactul acestora asupra lucrurilor care ne ţin în viaţă - aerul curat, apă, solul şi biodiversitatea plantelor şi animalelor - trebuie să ascultăm, nu doar ce ne spun ei despre climă, ci despre întreaga gamă de probleme implicate.

Mulţi oameni de ştiinţă afirmă că vom crea serioase probleme, însa avem soluţii pentru a le rezolva. O declaraţie recentă, intitulată "Consensul Oamenilor de ştiinţă pentru Menţinerea Vieţii Sistemului de Sprijin al Umanităţii în secolul 21 ", enumeră cinci provocări majore: perturbarea climei, extincţiile, pierderea diversităţii ecosistemelor, poluarea, creşterea populaţiei umane şi consumul de resurse.

Mai mult de 2.200 de oameni de stiinţă au semnat declaraţia afirmând că "În calitate de oameni de ştiinţă care studiază interacţiunea umanităţii cu restul biosferei, utilizând o gamă largă de abordări, suntem de acord că dovezile conform cărora oamenii sunt dăunători sistemelor de susţinere a vieţii ecologice sunt copleşitoare."

Unii ar putea pretinde că demersul lor este "alarmist". Este, pentru că situaţia este alarmantă prin natura sa. Se merge mai departe: "Pentru sănătatea şi prosperitatea continuă a omenirii, noi toţi, persoane fizice, companii, lideri politici, lideri religioşi, oameni de ştiinţă, şi oameni din fiecare nivel al societăţii - trebuie să lucrăm din greu pentru a rezolva aceste cinci probleme la nivel mondial, începând chiar de astăzi."

Multe dintre soluţiile propuse nu sunt noi şi au fost susţinute de-a lungul timpului de specialiştii din domeniul ştiinţei, mediului şi chiar mediului de afaceri: conservarea energiei şi reducerea consumului de combustibili fosili, mai buna gestionare a ecosistemului prin procese precum evaluarea capitalului natural, îmbunătătirea producţiei şi distribuţiei de alimente precum şi reducerea deşeurilor; reglementarea şi prevenirea poluării; stabilizarea creşterii populaţiei printr-o mai bună educaţie, prin oferirea de servicii de sănătate mai bune, de servicii de planificare familială, de oportunităţi economice şi respectarea drepturilor femeilor.

Omenirea a mai reuşit să îşi schimbe direcţia şi altădată, când dezastrul părea iminent. Când instrumentele noastre devin depăşite, inventăm unele noi. De aceea, în multe ţări, nu ne mai bazăm pe sclavie pentru a pune motorul economiei în mişcare, de aceea putem vota cu toţii, indiferent de rasă sau sex şi ne bucurăm de o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă decât înainte, pentru că, atunci când a fost cazul, ne-am schimbat.

Multe sisteme pe care le-am inventat nu se mai aplică în circumstanţele actuale. Putem şi trebuie să schimbăm modul în care acţionăm. Şi pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie să fim atenţi la ce spun oamenii de ştiinţă şi să îi ascultăm pe cei care lucrează pentru a găsi soluţii, nu pe sceptici, nu pe contestatari, nu pe cei ce ne dezinformează încercând să menţina o ignoranţă care ne condamnă să degenerăm.

Scris cu contribuţia lui Ian Hanington, David Suzuki Foundation Communications Manager