Iadul suedez: Tineri imigranţi hoinăresc înarmaţi cu puşti Kalaşnikov. Armata ar putea fi trimisă pe teren

După cum a declarat săptămâna trecută site-ul de ştiri Zero Hedge, Suedia s-ar putea pregăti pentru un conflict civil, în condiţiile în care premierul Stefan Lofven a afirmat că guvernul va lua orice măsură – inclusiv trimiterea soldaţilor pe străzi – pentru a pune capăt unui val de violenţe asociate cu bandele criminale – violenţe care sunt provocate în principal de tineri imigranţi în zone cu acces interzis (no-go).

“Implicarea armatei nu este prima mea opţiune, dar sunt pregătit să fac ceea ce trebuie pentru a mă asigura că va dispărea crima organizată”, a afirmat Lofven după o dezbatere a conducerii partidului său în Parlament, adăugând: “Dar este de asemenea evident că există probleme sociale. Anul trecut au avut loc 300 de incidente armate şi 40 de persoane au fost ucise. Anul Nou a început cu noi mişcări. Vedem cum criminalii nu respectă deloc viaţa umană şi este o situaţie teribilă pe care sunt determinat să o schimb”.

Comentariile lui Lofven au fost făcute pe fondul unei serii de crime asociate cu bande criminale, inclusiv cazul unui tânăr de 21 de ani din oraşul Malmö, care a fost împuşcat în cap weekendul trecut în timp ce cobora dintr-un taxi în apropierea unei alimentare.

În acelaşi weekend, un băiat de 16 ani găsit împuşcat în districtul Rosengård din Malmö a murit în spital. Două persoane au fost interogate de poliţie.

Şi în 3 ianuarie, un tânăr de 22 de ani a fost împuşcat în districtul Fosie din Malmö, la o zi după ce o tânără de 18 ani a fost dusă la spital cu răni cauzate de gloanţe în Rosengård.

În Malmö, unde o cincime din cei 340.000 de locuitori au sub 18 ani, copii de aproximativ 14 ani hoinăresc pe străzi cu puşti de asalt Kalaşnikov şi veste antiglonţ. Vârsta medie a membrilor bandelor criminale este de 22 de ani şi marea lor majoritate provin din familii de imigranţi, precizează thetimes.co.uk.

Numărul crimelor a fost atât de mare, încât autorităţile suedeze au recunoscut că nu sunt capabile în acest moment să investigheze cazurile de viol din cauza numărului enorm de cazuri restante asociate cu bandele criminale ce sunt în curs de investigare. “Suntem forţaţi să alegem între două rele”, a precizat poliţia suedeză.

Premierul Lofven a adoptat limbajul dur din recentele sale declaraţii după un atac care a avut loc săptămâna trecută asupra secţiei de poliţie din Rosengård, când un dispozitiv explozibil a fost aruncat asupra clădirii protejate cu un gard electric – cel mai recent caz de violenţă împotriva forţelor de ordine suedeze.

În august 2017, ofiţerul de poliţie Ted Eriksson, în vârstă de 34 de ani, din Stockholm, a fost înjunghiat în gât de un solicitant de azil afgan care a susţinut că avea vârsta de 17 ani, dar care a fost suspectat că are aproape 30 de ani. Bărbatul a afirmat că a dorit să ucidă un poliţist, însă ofiţerul Eriksson a suferit doar nişte răni minore.

În aprilie 2017, trei poliţiste suedeze au fost bătute în timp ce încercau să prindă un refugiat violent.

Între timp, arme tot mai puternice au apărut în cartierele suedeze. În 2015, rachete anti-tanc au fost descoperite în subsolul locuinţei unui bărbat de 36 de ani suspectat că ar fi introdus ilegal arme de la fraţii săi din Bosnia în oraşul suedez Örebro, care este considerat o “zonă în special vulnerabilă” sau o “zonă no-go” într-un raport al poliţiei publicat în 2017.

Suspectul şi alte 5 persoane – descrişi de mass media din Bosnia ca având legături cu Frăţia Musulmană – au fost arestaţi în urma unei serii de şapte raiduri. Totuşi, autorităţile bosniace au declarat pentru SVT News că traficanţii de arme nu sunt membri ai unor organizaţii extremiste şi nu au legături cunoscute cu activităţi teroriste.

După o investigaţie lansată în urma celor şapte raiduri, la jumătatea anului 2016, autorităţile suedeze au renunţat la acuzaţiile de trafic de arme şi l-au judecat pe bărbatul din Örebro pentru posesie de arme. În prezent, în timp ce este judecat pentru posesia de arme, bărbatul ispăşeşte o altă sentinţă cu închisoarea pentru infracţiuni ce implică droguri.

De asemenea, poliţia suedeză a găsit un stoc de arme de foc, 16 grenade de mână, patru rachete anti-tanc şi alte muniţii.

Aparent, este posibil ca guvernul ultra-liberal suedez, care susţine graniţele deschise şi care s-a autodescris ca fiind feminist, să realizeze că s-ar putea să fi greşit prin faptul că a permis imigraţia neverificată din ţări islamiste asociate cu terorismul şi violenţa.

Publicaţia The Times a raportat: “Suedia a urmărit o politică liberală privind imigraţia timp de peste o generaţie. Guvernul său vorbeşte despre faptul că este o ‘superputere umanitară’ pentru că a acceptat un număr mare de solicitanţi de azil. După criza imigraţiei din 2015, când peste 160.000 de de persoane au căutat azil în Suedia, acea politică s-a schimbat brusc. Totuşi, există o mică dezbatere sau puţine date de încredere privind integrarea a 12% din populaţia ţării care provine din ţări non-occidentale. Timp îndelungat, establishmentul suedez a minimalizat decăderea suburbiilor dominate de imigranţi, dar nu mai poate ignora explozia de violenţă”.

Ar mai trebui de asemenea notat faptul că 70% dintre imigranţii care au sosit în Europa, începând cu 2015, au fost bărbaţi cu vârste potrivite pentru a se implica în lupte, conform unui studiu realizat de Centrul de Cercetare Pew.

Chiar şi liderul democraţilor suedezi, Jimmie Akesson, “a declarat război” împotriva crimei organizate şi a sugerat că ţara ar trebui să trimită armata în zonele no-go pentru a combate violenţa ieşită de sub control.

“Sunt împuşcaţi mortal oameni în pizzerii, sunt ucişi oameni cu grenade de mână pe care le găsesc pe străzi”, a afirmat Akesson săptămâna trecută în Parlament.

“Aceasta este noua Suedie; noul paradis multicultural, palpitant şi dinamic pe care atât de multe persoane din această adunare ... s-au chinuit timp de mulţi ani să îl creeze”, a adăugat el sarcastic.

Şi, acum, guvernul suedez distribuie broşuri cu măsuri de protecţie (în cazul unui război cu Rusia, bineînţeles) şi ia în considerare implicarea armatei pentru a combate grupurile de tineri imigranţi violenţi şi înarmaţi proveniţi din ţări zguduite de război.