Hackeri militari chinezi acuzaţi de spionarea companiilor americane

Regimul chinez recrutează angajaţii companiilor americane ca şi spioni industriali şi apoi aranjează în aşa fel încât furtul de date comis de aceştia să pară a fi rezultatul unor atacuri cibernetice coordonate.
Regimul chinez recrutează angajaţii companiilor americane ca şi spioni industriali şi apoi aranjează în aşa fel încât furtul de date comis de aceştia să pară a fi rezultatul unor atacuri cibernetice coordonate. (Captură Youtube)

Într-o serie de declaraţii în forţă luni, 19 mai, Departamentul american pentru Justiţie a formulat acuzaţii împotriva a cinci membri ai unei echipe de hackeri de elită din armata chineză, pe care i-a acuzat de furtul unui număr mare de informaţii comerciale secrete de la diverse companii americane pe o perioadă de mai mulţi ani.

Această decizie a fost considerată ca fiind “fără precedent”, unul dintre motive constând în faptul că reprezintă o abatere distinctă de la abordarea obişnuită a SUA faţă de relaţiile ei cu Republica Populară Chineză, unde accentul este pus pe cooperare şi slogane precum "fiecare parte are de câştigat”. În timp ce SUA şi China doresc să-şi concentreze atenţia pe interesele lor comune, acuzaţiile curente arată în mod clar că sub această faţadă politicoasă continuă să se deruleze o intensă rivalitate pentru putere.

Din mai multe puncte de vedere, punerea sub acuzare este doar o mică parte dintr-o problemă mai mare: cazurile de spionaj discutate acum constituie doar un fragment din vasta infiltrare, atât cibernetică cât şi umană, a companiilor americane de către regimul chinez, pentru a le fura tehnologiile. Experţii afirmă că sute de miliarde de dolari din tehnologie s-au pierdut pe această cale.

Situaţia de faţă arată de asemenea o manifestare, oricât de atent controlată, a profundelor neînţelegeri strategice şi ideologice dintre cele două ţări, care, de fapt, au interese opuse în ceea ce priveşte conducerea şi rolul legii, limitele colectării de informaţii şi relaţia dintre corporaţii şi stat.

Statele Unite sunt cunoscute pentru succesul în colectarea informaţiilor şi secretelor militare de la puteri străine. Dar liderii americani nu folosesc în mod curent operaţiuni de spionaj ale SUA pentru a fura informaţii de la companii private din alte ţări, pe care, apoi, să le ofere unor firme americane special alese.

China comunistă pare să aibă o părere diferită asupra acestei chestiuni. Deşi, oficial, reprezentanţii regimului chinez au declarat că acuzaţiile recente de spionaj sunt „fabricate” şi „absurde” şi că statul chinez este o mare victimă a intimidărilor şi hărţuirilor cibernetice americane, alte elemente propagandistice oficiale au spus că poziţia SUA asupra acestei chestiuni este ipocrită şi serveşte intereselor americane.

Pentru Partidul Comunist Chinez (PCC) există o nulă diferenţă între activităţile de hacking doar pentru beneficiul serviciilor de informaţii şi de apărare ale statului şi activităţile de hacking efectuate pentru furtul de tehnologie în beneficiul companiilor - pentru că în China şi statul şi companiile aparţin regimului comunist.

Deşi există elemente în domeniul financiar şi politic care ar dori ca situaţia să fie total diferită, totuşi Statele Unite încă deţin o separare mult mai clară între lumea corporatistă şi politică, cel puţin declarativ, situaţie apărută după sutele de ani de separare a puterilor, instituţiilor şi normelor.

China, pe de altă parte, este un stat cu un singur partid, iar Partidul Comunist Chinez şi oficialii săi sunt singuri pe scena locală. Partidul menţine un control politic şi ideologic strict asupra companiilor private mari şi exercită atât control politic cât şi instituţional asupra companiilor de stat gigant, cărora li se acordă monopoluri în industriile strategice.

„Ei se referă la aceasta ca la o putere naţională extensivă”, potrivit lui Timothy Walton, cercetător în probleme de securitate chineză la Delex Systems, Inc., o firmă care serveşte comunitatea informaţională americană, cu sediul în Virginia. „Ei consideră abilitatea de a concura economic şi de a avea companii de stat şi private de succes, la fel de importantă precum capacitatea militară”, a declarat el.

La acest capitol, statul chinez consideră că „susţinerea industriilor interne prin mijloace militare şi informaţionale, precum spionaj şi furt cibernetic, este un joc corect pentru ei.”

Nepotism şi corupţie

Totuşi, activităţile de hacking pentru colectarea de secrete în China nu sunt efectuate doar pentru scopul abstract al dezvoltării naţionale: un alt scop este acela de a utiliza tehnologiile furate pentru a face bani şi a se îmbogăţi. Astfel, situaţia prinde un nou contur, adăugându-se un nou substrat pentru menţinerea hackingului, şi anume cel al stimulentelor personale.

Punerea sub acuzare a celor 5 hackeri a dezvăluit o relaţie de coabitare între unitatea de elită 61398 din cadrul Armatei de Eliberare a Poporului (AEP), unitate care a efectuat hackingul, şi companiile cărora le-au furnizat acele informaţii.

Chiar şi sincronizarea infiltrărilor cibernetice a fost discutată şi calibrată cu atenţie între protagonişti.

Conspiratorii „au furat secrete comerciale care au fost benefice companiilor chineze în momentul desfăşurării acestor furturi cibernetice”, conform acuzaţiilor. Este oferit exemplul SolarWorld, o companie din Oregon ce se ocupă cu tehnologie solară, căreia i s-au furat informaţiile referitoare la preţuri şi astfel aceasta a avut pierderi pe piaţa bursieră; totodată, compania Westinghouse, cu sediul în Pennsylvania, ale cărei specificaţii tehnice pentru ţevi folosite în centralele nucleare au fost furate în timp ce se afla în negocieri cu o companie chineză – unul dintre clienţii hackerilor AEP.

De asemenea, „în timpul perioadei relevante a acestei puneri sub acuzare, firmele chineze au angajat aceeaşi Unitate AEP, unde au lucrat acuzaţii, pentru a oferi servicii tehnologice şi informaţionale”, conform plângerii.

Prin urmare, ca în cazul majorităţii lucrurilor legate de Partid şi agenţii săi, furtul de secrete comerciale americane este strict legat de longevitatea şi puterea regimului, dar şi de tendinţele spre corupţie ale diverşilor ofiţeri de Partid.

Interese opuse

„Nu se întâmplă ca în fiecare zi guvernul american să acuze ofiţeri militari străini de acte criminale despre care se presupune că au fost autorizate de către însuşi acel guvern străin”, a scris pe un blog Duncan B. Hollis, profesor de drept la Universitatea Temple, din Philadelphia.

Natura extrem de neobişnuită a pasului făcut de SUA în acest caz arată că administraţia americană s-a săturat de această problemă.

„Securitatea noastră economică şi abilitatea noastră de a concura corect pe piaţa globală sunt legate direct de securitatea noastră naţională”, a spus procurorul general Eric Holder în comunicatul ce anunţa punerea sub acuzare a hackerilor. „Când o naţiune străină foloseşte resurse şi unelte militare sau informaţionale împotriva unei corporaţii americane pentru a obţine secrete comerciale sau informaţii sensibile în domeniul afacerilor, în beneficiul companiilor deţinute de acea naţiune, atunci noi trebuie să spunem 'până aici'”.

Astfel, într-o anumită măsură, măştile sunt date jos şi putem vedea, în cele din urmă, frustrarea liderilor americani în faţa unui regim politic care nu ia în considerare ideile pe care SUA le consideră ca fiind esenţiale pentru identitatea naţiunii americane.

Dar ce aşteaptă Washingtonul să se întâmple în China, după declaraţiile date, nu este clar.

Un articol publicat la sfârşitul lunii martie în Ziarul Armatei de Eliberare a Poporului, tradus de Chinascope.org, îndeamnă autorităţile chineze să „construiască Noul nostru Mare Zid”, pentru a întări apărarea cibernetică împotriva incursiunilor străine.

„Ar trebui să rezistăm şi să luptăm împotriva oricăror acţiuni care încalcă suveranitatea naţională pe Internet”, se spune în articol. „În ceea ce priveşte acele puteri străine care încearcă în zadar să ne controleze puterea pe Internet, ar trebui să le tăiem mâinile cele negre.”

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii