Guvernul trage concluzii după cazul Colectiv: Se impune reformarea radicală a sistemului de asistenţă de urgenţă

Corpul de control al premierului (CCPM) a prezentat marţi, la aproape cinci luni de la incendiul din Colectiv, raportul privind tragedia, raport din care reiese că Planul Roşu de intervenţie a fost declanşat cu o întârziere de 18 minute, că multe instituţii au acţionat deficitar şi că se impune reformarea radicală şi îmbunătăţirea sistemului de asistenţă de urgenţă în caz de accidente colective.

"Cu toate că cel puţin unul dintre apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii foarte grave, Planul Roşu de Intervenţie nu a fost declanşat imediat ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislaţia în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condiţiile în care aceeaşi legislaţie permite şi mecanisme mai rapide de intervenţie pentru alte situaţii de urgenţă (dezastre aviatice sau feroviare etc).

Astfel, Planul Roşu de Intervenţie a fost declanşat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgenţă şi la 7 (şapte) minute de la momentul informaţiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenţiei", se arată în raportul Guvernului.

Corpul de control al premierului mai arată că intervenţia de urgenţă în urma incendiului de la Colectiv a fost în mare parte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, aspect cauzat în principal de: lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară.

"Deşi rezultă că Planul Roşu de Intervenţie a fost declanşat de către Prefectul Municipiului Bucureşti, există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanşării către toate entităţile implicate în intervenţie. De exemplu: Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanşarea Planului Roşu de Intervenţie la nivelul municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov.

Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Jandarmeria Municipiului Bucureşti şi Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roşu de Intervenţie", potrivit documentului.

În raport se mai arată că baza materială a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi numărul personalului au fost şi sunt insuficiente chiar şi raportat la intervenţia în situaţii obişnuite, element în măsură să afecteze grav capacitatea de 4/7 intervenţie a acestei structuri. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determină plecarea acestuia către alte state.

Astfel, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov dispunea de 182 de ambulanţe, din care 152 se aflau în stare de funcţionare. Din numărul de ambulanţe funcţionale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi şi în situaţie de casare.

Conform legislaţiei şi raportat la numărul populaţiei, declarate statistic la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov ar fi trebuit să funcţioneze cu un număr de 1.740 angajaţi, dar acesta funcţiona doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.

De asemenea, Corpul de control constată că mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul roman, deşi acesta era aplicabil.

Concluzionând, Corpul de Control consideră că au fost instituţiii care şi-au făcut datoria corespunzător şi altele care au performat sub aşteptări.

Instituţiile ce au acţionat corespunzător sunt: Instituţia Prefectului, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare.

Cei ce au acţionat cu deficienţe sunt: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii" Bucureşti – Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Spitalele unde au fost internate victimele, Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti.

În acest sens, CCPM remarcă faptul că au existat probleme din cauza inexistenţei planurilor albe de asistenţă în situaţii de urgenţă, la care se adaugă nefuncţionarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) şi a raportărilor contradictorii atât în privinţa numărului de victime internate cât şi în privinţa infecţiilor nosocomiale.

Aşadar, CCPP consideră că "se impune reformarea radicală şi îmbunătăţirea sistemului de asistenţă de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre în fază prespitalicească, precum şi a asistenţei de urgenţă în cadrul spitalelor."

Cât despre cauzele deceselor victimelor dezastrului, controlul nu a putut trage concluzii, având în vedere datele medicale insuficiente aflate la dispoziţie, se precizează în raport.

Reamintim că 64 de oameni au încetat din viaţă în urma incendiului din Colectiv, iar alţi circa 200 au ajuns în spitale. Numeroase voci au ridicat atunci problema infecţiilor intraspitalicesti, existând suspiciuni că parte din răniţi n-ar fi fost ucişi de incendiu ci de bacteriile din spitale.

Problema a rămas fără un răspuns, la fel cum fără răspuns coerent a rămas şi întrebarea "de ce nu a fost deschisă, pentru tratarea răniţilor, costisitoarea secţie nou-nouţă pentru arşi de la Spitalul Floreasca?"