Greblă, despre candidatura lui Kovesi la Parchetul European: S-a îmbolnăvit de putere, nu e numai avidă
alte articole
O posibilă candidatură a Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European este „prematură şi nepotrivită”, a declarat secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, pentru Mediafax, precizând că fosta şefă a DNA a dat un semnal pentru CSM, IJ şi PG, nu pentru Bruxelles.
„Este şi prematură şi nepotrivită. În al treilea rând, cred că această ştire este dată mai mult pentru autorităţile române decât să reprezinte o ştire adevărată pentru o candidatură la Parchetul European. Curtea Constituţională a constatat în trei rânduri că ea a încălcat Constituţia. În declaraţiile publice pe care le-a făcut a declarat că nu dă doi bani pe deciziile CCR. Lăsând la o parte celelalte lucruri, numai acestea sunt suficiente pentru ca niciun lider european să nu poată să accepte o astfel de candidatură pentru un posibil viitor post în Parchetul European. Tehnic nu s-a declanşat nicio procedură de alegere a procurorului general al viitorului Parchet European. Vor fi aleşi membrii, procurorii în Parchetul European, iar aceştia îşi aleg procurorul general”, a afirmat Toni Greblă.
Întrebat ce crede că ar determina-o pe Laura Codruţa Kovesi să candideze pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European, Toni Greblă a răspuns: „Toţi procurorii din lume ar vrea să candideze pentru un asemenea post, dar acest anunţ a fost făcut pentru autorităţile române, nu pentru Bruxelles. A dat un semnal CSM, Inspecţiei Judiciare, Parchetului General: "Vedeţi că s-ar putea să ajung procuror general european”.
Greblă a mai susţinut că Laura Codruţa Kovesi a fost avidă de putere „încă înainte de a obţine funcţia de procuror general în România. Apoi s-a îmbolnăvit de putere, nu e numai avidă. Puterea a şi schimbat-o foarte mult”.
Declaraţiile lui Greblă vin în condiţiile în care presa a scris că fosta şefă DNA este pe lista scurtă a candidaţilor pentru funcţia de Procuror-şef al Parchetului European.
Procedura de selecţie a procurorului şef european este una care nu depinde de ţara din care e candidatul şi se face exclusiv de către o comisie formată din 12 membri (foşti membri ai Curţii de Justiţie şi ai Curţii de Conturi, foşti membri naţionali ai Eurojust, membri ai instanţelor naţionale supreme, procurori de nivel înalt şi avocaţi) desemnaţi în septembrie 2018. Lista scurtă va ajunge la Comisia JAI şi, probabil Comisia LIBE, apoi cuvântul final îl vor avea Consiliul şi Parlamentul European.