Germania începe un program de acordare a unui venit minim garantat

Germania este pe punctul de a încerca un program de acordare a unui venit de bază universal (UBI).

1.500 de persoane s-au înscris la un studiu de trei ani care are scopul de a observa efectele asupra economiei şi bunăstării beneficiarilor, potrivit Business Insider.

Dintre cei care s-au înscris, 120 de persoane vor primi echivalentul a 1000 de euro pe lună timp de trei ani - sumă peste pragul sărăciei din Germania. Viaţa lor va fi comparată cu alte 1.380 de persoane care nu vor primi bani. Participanţilor li se va cere să completeze chestionare despre viaţa lor, inclusiv starea lor psihică, dacă se angajează sau nu, pentru a vedea dacă programul are un impact semnificativ.

Studiul va încerca, de asemenea, să stabilească dacă programul duce la descurajarea menţinerii serviciului sau dacă oamenii vor continua să „muncească, să devină mai creativi şi caritabili şi să salveze democraţia”, potrivit coordonatorului principal al studiului, Jürgen Schupp.

Experimentul Germaniei a fost finanţat cu 140.000 de donaţii private şi este realizat de Institutul German de Cercetări Economice.

Venitul de bază universal se bazează pe ideea că un guvern ar trebui să plătească o sumă forfetară de bani fiecăruia dintre cetăţenii săi, de obicei o dată pe lună, indiferent de venitul şi de starea lor pe piaţa muncii (angajaţi sau nu).

Susţinătorii ideii argumentează că programul ar reduce inegalitatea şi, de asemenea, ar spori bunăstarea publică, oferind oamenilor mai multă securitate financiară. Adversarii ideii consideră că este prea scump şi are efectul secundar de a descuraja oamenii să meargă la muncă. Ideea a căpătat popularitate în ultimii ani pe fondul crizelor financiare recente şi al inegalităţii crescânde în unele ţări occidentale, conform Business Insider.

Schupp a declarat pentru Der Spiegel că experimentul ar produce dovezi ştiinţifice care ar „îmbunătăţi dezbaterea” asupra programului.

„Dezbaterea despre veniturile de bază a fost până acum la nivel de salon filozofic în cel mai bun caz şi un război bazat pe presupunerile ambelor părţi”, a spus el, adăugând „Este - din ambele părţi - bazat pe noţiuni: criticii susţin că dacă au un venit de bază, oamenii nu mai muncesc şi preferă să se plictisească pe canapea, apelând la servicii de fast-food şi filme pe net. Susţinătorii spun că oamenii vor continua să muncească, devenind mai creativi şi caritabili şi înclinaţi să sprijine democraţia.

Grupul de lobby Mein Grundeinkommen finanţează experimentul. Grupul a folosit donaţii de la susţinătorii săi pentru a finanţa lunar 1.000 EUR pentru 668 de persoane din 2014.

Finlanda a experimentat propria formă pentru un venit de bază universal, timp de aproape doi ani, în perioada ianuarie 2017 - decembrie 2018, dar a ajuns la concluzia că, deşi a urmărit ca şomerii să se simtă mai fericiţi, nu a dus la creşterea ocupării forţei de muncă, conform BBC. În timpul experimentului, 2.000 de finlandezi şomeri primeau lunar 560 EUR, potrivit Business Insider.

The Telegraph explica în 2018 că venitul de bază universal este o formă de plată în numerar acordată persoanelor fizice, fără teste sau cerinţe de a lucra. În unele modele ale programului, suma este suficientă pentru a acoperi toate cheltuielile de trai.

Cercetătorii se chinuie să găsească un sistem care să înlocuiască actualul complex de beneficii sociale, reduceri şi taxe fiscale.

Potrivit Zerohedge, Nathan Keeble (prin intermediul Institutului Mises) scria în 2017: "Un venit de bază universal nu este politica de bunăstare trimisă de Dumnezeu, cum ar putea părea la prima vedere. Nu creează un stimulent pentru a lucra. Nu va ajuta la rezolvarea şomajului şi nu va atenua sărăcia. Adevărul este că un venit minim garantat va exacerba toţi aceşti factori în comparaţie cu situaţia care există pe o piaţă a muncii liberă. Există chiar şi un motiv de a crede că pe termen lung ar fi mai rău decât tradiţionalul sistem de beneficii sociale care există".