Expert din Moldova: Politizarea limbii degradează societatea
Indiferent de dezbaterile politice, moldovenii vorbesc limba română. O categorie de cetăţeni ai R. Moldova nu doar vorbeşte limba română, dar şi poartă propriile mici lupte pentru a o promova zilnic.
Flori depuse la monumentul lui Eminescu de Ziua Limbii Române a R. Moldova (facebook.com)
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Române în Republica Moldova, analistul politic Dionis Cenuşă menţionează că limba unui popor este un element foarte important pentru coeziunea socială şi pentru dezvoltarea unei ţări. Politizarea limbii însă degradează societatea şi îi limitează potenţialul de creştere.
În opinia expertului, în R. Moldova ar exista câteva categorii de cetăţeni cu viziuni împărţite în privinţa limbii vorbite pe teritoriul ţării.
”Prima categorie, cea mai largă, vorbeşte româna locală (dialectul moldovenesc), rusificată sau incorectă, dar este obişnuită să o denumească astfel. A doua categorie nu vorbeşte limba, şi posibil o înţelege prost, dar oricum insistă că limba este moldovenească”, a adăugat Cenuşă întrebându-se retoric: ”Dacă nu vorbeşte limba - cum acest grup de cetăţeni face distincţia între română şi moldovenească?”
Politologul notează că a treia categorie de cetăţeni ai R. Moldova nu doar vorbeşte limba română, dar şi poartă propriile mici lupte pentru a o promova zilnic.
”Preferinţa de a numi limba altfel nu poate altera în niciun fel adevărul ştiinţific. Indiferent de dezbaterile politice, moldovenii vorbesc una dintre cele 24 limbi oficiale ale Uniunii Europene”, a conchis Dionis Cenuşă.
În context, Cristina Pereteatcu de la Amnesty International Moldova susţine că atunci când îţi fură limba, îţi fură identitatea.”Mă bucur că pot azi vorbi limba română, nestingherit. Şi îmi doresc ca toţi oamenii din Republica Moldova, care din anumite motive nu înţeleg această sărbătoare, să se gândească că sunt nişte norocoşi, pentru că au avut mereu limbă. Noi am fost nevoiţi să luptăm pentru ea. ”La mulţi ani, Limba Română!”
Istoricul Gheorghe Cojocaru a precizat pentru Radio Europa Liberă că din perspectiva istorică, revenirea la alfabetul latin şi declararea limbii române drept limbă de stat a Republicii Moldova cu aproape trei decenii în urmă, la 31 august 1989, era nu numai o mare victorie pe terenul naţional şi identitar, dar şi un prim pas ferm şi principial spre afirmarea drepturilor suverane şi emanciparea de sub controlul metropolei sovietice.
