EXCLUSIV. Politolog: „În Ucraina nu are loc o asimilare forţată a românilor” (interviu)

Protest al românilor din Cernăuţi împotriva încorporării în armata ucraineană.
Protest al românilor din Cernăuţi împotriva încorporării în armata ucraineană. (George Bodnăraş)

Românii din mai multe localităţi aflate în regiunea ucraineană Cernăuţi au organizat recent proteste în stradă faţă de mobilizarea la război decisă de autorităţile de la Kiev. Ei au blocat mai multe drumuri, printre care şi autostrada spre Kiev, în semn de protest. George Bodnăraş, jurnalist şi politolog din Cernăuţi, explică într-un interviu pentru Epoch Times cu ce probleme se confruntă românii din Ucraina în învăţământ şi de ce şcolile de limba română riscă să fie închise. „În Ucraina nu are loc o ucrainizare forţată. Românul din Ucraina, dacă nu vrea să fie ucrainizat, nu este. Nimeni nu-ţi impune să te ucrainizezi, dacă tu nu-ţi doreşti asta”, susţine redactorul-şef de la Chernivtsi News. În opinia sa, Bucureştiul ar putea să-i ajute pe românii din Ucraina prin acordarea burselor de studii în România, prin sprijinirea presei de limba română şi prin sprijin cultural.

Epoch Times: Cu ce probleme se confruntă românii din Ucraina în menţinerea identităţii lor culturale şi lingvistice? Cum au fost ei afectaţi de actuala criză politică?

Românii din Ucraina se confruntă cu foarte multe probleme la capitolul menţinerea identităţii naţionale. Sunt atât de multe, încât nici nu pot fi enumerate. Dar aceste probleme sunt cauze subiective, cât şi obiective. Normal că legislaţia Ucrainei privind limbile regionale şi drepturile minorităţilor, precum şi drepturile omului în general, încă trebuie modernizată, perfecţionată şi pusă în concordanţă cu legislaţia şi standardele europene, dar sunt foarte multe chestii pe care nu statul le rezolvă, ci le pot rezolva doar românii înşişi cu sprijinul Kievului, Bucureştiului şi Bruxelles-ului. Dar pentru aceasta trebuie mai întâi de toate să existe dorinţă.

Românii au nevoie de cadre didactice bune, de cărţi, manuale pentru menţinerea şi dezvoltarea limbii române în Ucraina. Presa în limba română din Ucraina este una frustrată şi lipsită de surse de finanţare. Jurnaliştii trebuie să participe la cursuri de formare şi perfecţionare profesională.

Statul ucrainean finanţează câteva posturi de radio care difuzează şi emisiuni în limbile minorităţilor, dar finanţarea este una foarte proastă, deoarece bugetul statului nu permite o finanţare bună a mass-media.

În actuala criză politică românii sunt mai mult afectaţi ca cetăţeni de rând ai Ucrainei, la fel ca şi cei de etnie ucraineană. Valuta naţională este devalorizată, în ţară e criză, au loc operaţiuni antiteroriste, inflaţia creşte etc. Nu pot să spun că românii sunt afectaţi deoarece sunt de altă etnie. Asta în afară de faptul că noi, românii din Ucraina, am nimerit în epicentrul unui război informaţional, am devenit pradă a manipulărilor şi a propagandei ruseşti.

Epoch Times: A fost aplicată legea limbilor regionale pentru românii din Cernăuţi sau a fost un simplu act declarativ de campanie şi o modalitate de a atrage voturi?

Legea limbilor regionale n-a fost abrogată. Ea a rămas în vigoare. A fost doar o încercare de a o abroga şi de a o înlocui cu alta nouă. Rada Supremă a votat abrogarea legii respective, dar decizia respectivă trebuia să fie semnată şi de preşedintele interimar Oleksandr Turcinov. Deşi legea respectivă a fost una dezechilibrată şi elaborată într-un mod neprofesionist, prin încălcarea tuturor regulilor, preşedintele ad-interim n-a semnat abrogarea ei. El a menţionat că trebuie creat un grup de lucru pentru elaborarea unei noi legi care să vină în sprijinul dezvoltării limbilor minorităţilor. Aşadar, limba română, pe lângă celelalte limbi regionale, a rămas oficial limbă regională în toate comunităţile în care anterior consiliile locale au luat decizii corespunzătoare.

Mai mult decât atât, preşedintele Petro Poroşenko a propus ca să fie introduse amendamente la articolul 143 al Constituţiei Ucrainei, potrivit căruia autorităţile locale şi funcţionarii acestora realizează guvernarea locală, conform competenţelor atribuite de lege. Aşadar, potrivit proiectului de lege propus de preşedinte, autorităţile publice locale vor avea dreptul să acorde statut special limbii ruse şi altor limbi regionale.

Epoch Times: Ce ar putea face statul român pentru a opri ucrainizarea minorităţii române din Ucraina?

Românii au nevoie de cadre didactice bune, de cărţi, manuale pentru menţinerea şi dezvoltarea limbii române în Ucraina. Presa în limba română din Ucraina este una frustrată şi lipsită de surse de existenţă.

Ucrainizarea minorităţii române din Ucraina este o problemă care poate fi abordată din mai multe puncte de vedere. În Ucraina nu are loc o ucrainizare forţată. Este ceea ce am spus şi mai devreme – fiecare stat îşi îndeplineşte funcţia. Românul din Ucraina, dacă nu vrea să fie ucrainizat, nu este. Nimeni nu-ţi impune să te ucrainizezi, dacă tu nu-ţi doreşti asta. Cei care sunt ucrainizaţi au ales ei înşişi să fie ucraineni, iar motivul este explicabil. Un român din Ucraina nu poate să socializeze dacă nu cunoaşte limba ucraineană, nu poate să obţină studii superioare, să se dezvolte profesional şi să-şi creeze o carieră dacă nu cunoaşte la perfecţie limba de stat.

Mulţi părinţi preferă să-şi dea odraslele la şcoli cu predare în limba ucraineană, iar multe şcoli româneşti riscă să fie închise din cauza lipsei de copii. Românii din Ucraina merg în pas cu globalizarea şi tot mai mulţi tineri anume din aceste considerente nu mai depun eforturi să-şi păstreze identitatea naţională. Vorbesc o limbă mixtă româno-ucraineano-rusă şi engleză. Dacă e să ne referim la o asemenea ucrainizare, atunci n-o putem opri cu nimic. Rămâne doar să plecăm peste hotare, unde ar trebui să ne globalizăm şi să vorbim engleza, sau să imigrăm în România.

Dacă e să abordăm altfel această problemă, atunci aş menţiona că românii din Ucraina ar trebui să aibă parte de o educaţie bună în şcoală. Ca programul de învăţământ din şcolile cu predare în limba română să prevadă mai multe ore de limba română, de cea ucraineană, precum şi de limbi străine, pentru ca tânărul absolvent să cunoască la perfecţie cele două limbi materne – româna şi ucraineana - şi să poată fi integrat în societate, să poată alege unde să-şi continue studiile: în Ucraina sau în România.

Bucureştiul ar putea să-i ajute pe românii din Ucraina prin acordarea burselor la studii în România, prin acordarea unui sprijin presei de limba română, prin organizarea unor evenimente pentru tineri etc. Este foarte important să fie finanţate proiecte durabile, şi nu temporare, aşa cum este cazul în ziua de astăzi. Dar, cel mai important este că România să desfăşoare mai multe evenimente şi manifestări cu participarea românilor de peste hotare. Este mult mai important sprijinul cultural, şi nu cel financiar.

Epoch Times: Credeţi că noua putere de la Kiev va opri acest proces de asimilare, dată fiind resetarea relaţiei bilaterale româno-ucrainene?

Eu sper că noua putere de la Kiev va continua procesul de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană, iar Bucureştiul se va dovedi cel mai bun prieten şi partener strategic în aspiraţiile europene ale Ucrainei. În aceste condiţii, relaţiile româno-ucrainene vor fi lipsite de orice probleme, iar minoritatea română din Ucraina va fi puntea de legătură dintre aceste două state.

George Bodnăraş este redactor-şef al portalului Chernivtsi News şi membru al Clubului Politologilor din Bucovina.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii