Erdogan: Turcia a pătruns în Siria pentru a pune capăt domniei tiranului Assad

În ciuda asigurărilor liderului turc că forţele sale militare se află în Siria doar pentru a lupta împotriva teroriştilor şi înlăturarea regimului din Damasc, observatorii susţin că obiectivul prioritar este crearea unei zone tampon fără forţe kurde de-a lungul graniţei turco-siriene.
Mai multe tancuri turceşti ocupă o poziţie pe partea turcă a graniţei turco-siriene în apropiere de oraşul sirian Kobane.
Mai multe tancuri turceşti ocupă o poziţie pe partea turcă a graniţei turco-siriene în apropiere de oraşul sirian Kobane. (Getty Images)

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat marţi că forţele armate ale ţării nu se află în Siria doar pentru a lupta împotriva teroriştilor din Statul Islamic şi Al-Qaeda (şi, neconfortabil pentru legiuitorii americani, împotriva aliaţilor kurzi ai SUA), ci se află de asemenea într-o misiune de răsturnare a regimului sirian.

“Conform estimărilor mele, aproximativ 1 milion de oameni au murit în Siria. Aceste tragedii încă au loc, fără excepţie, în rândul copiilor, femeilor sau bărbaţilor. Unde este ONU? Ce face ONU? Este în Irak? Nu. Am promovat răbdarea, dar nu am putut îndura până la capăt şi am intrat în Siria împreună cu Armata Siriană Liberă”, a declarat Erdogan, conform ziarului Hürriyet Daily News. Armata Siriană Liberă este un grup rebel moderat.

“De ce am intrat [în Siria]? De ce suntem atenţi ce se întâmplă în teritoriul sirian. Problema este de a oferi teritoriile proprietarilor lor adevăraţi. Adică, suntem acolo pentru aplicarea justiţiei. Am intrat pentru a pune capăt domniei tiranului al-Assad”, a continuat Erdogan, insistând că forţele sale nu se află în Siria pentru “alt motiv”.

Ziarul Daily Sabah a susţinut că Erdogan a discutat cu preşedintele rus Vladimir Putin despre Siria cu ocazia a două convorbiri telefonice care au avut loc săptămâna trecută. De când Rusia a lansat o operaţiune militară amplă în Siria pentru a-l menţine la putere pe Assad, preşedintele rus Vladimir Putin a manifestat interes pentru tot ceea ce a declarat Erdogan despre răsturnarea regimului din Damasc.

Apelurile lui Erdogan către Putin au venit la două zile după un eveniment văzut ca un factor de schimbare a poziţiei Turciei în Siria, şi anume moartea a patru soldaţi turci în urma unei lovituri aeriene pentru care Ankara a învinuit regimul sirian. Soldaţii turci desfăşurau o operaţiune comună cu rebelii sirieni la acea vreme.

“Este clar că unii oameni nu sunt mulţumiţi de această bătălie purtată de Turcia împotriva Statului Islamic. Acest atac cu siguranţă va avea parte de un răspuns retaliatoriu”, a declarat săptămâna trecută premierul turc Binali Yildirim după lovitura aeriană respectivă.

Turcia susţine că oficialii ruşi au confirmat că nu a fost un avion de luptă rusesc cel care a bombardat soldaţii turci în apropierea oraşului al-Bab ocupat de Statul Islamic, lăsând armata siriană ca singurul suspect probabil pentru acea lovitură. Siria şi-a exprimat nemulţumirea faţă de prezenţa soldaţilor turci în apropiere de al-Bab şi a ameninţat că va răspunde incursiunilor suplimentare “în mod decisiv şi cu forţa”.

Oficialii sirieni nu au confirmat şi nici nu au negat dacă aviaţia lor a lovit poziţiile turce, dar acest lucru nu a ajutat la calmarea tensiunilor dintre cele două ţări, în special după ce guvernul sirian a învinuit Turcia pentru moartea propriilor săi soldaţi.

După cum a declarat săptămâna trecută Associated Press, Turcia a precizat că ajută forţele rebele siriene să atace al-Bab deoarece capturarea oraşului ar pune presiune pe capitala Statului Islamic, Raqqa.

Majoritatea observatorilor suspectează că prioritatea reală a Turciei în Siria este aceea de a crea o regiune fără kurzi. Un alt oraş despre a cărui capturare a discutat Erdogan, Manbij, este ocupat în prezent de forţele kurde şi nu de Statul Islamic.

O analiză Reuters publicată marţi a sugerat că Turcia îşi retrage aliaţii din oraşul Alep, unde alianţa ruso-siriană desfăşoară o ofensivă brutală împotriva forţelor rebele, pentru a securiza o zonă tampon fără kurzi de-a lungul graniţei turce – o zonă pe care liderul turc o doreşte cu ardoare. Acest lucru ar putea explica de ce răspunsul regimului turc este tăcerea, în ciuda unei aparente declaraţii de război lansate de Erdogan împotriva lui Assad. Ceea ce a cerut Erdogan marţi este destul de diferit de ceea ce ar dori să câştige.