E nevoie să crească taxele? Economist propune soluţii pentru ieşirea din cercul vicios în care se zbate statul

Corectarea deficitului bugetar se poate face într-o manieră sustenabilă doar reducând cheltuielile în mod înţelept (definitiv), valorificând activele statului şi cultivând creşterea bazei de impozitare prin debirocratizare, anti-corupţie şi taxe eficiente, arată profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan.

Potrivit lui Glăvan, statul dă cu o mână şi colectează cu alta şi degeaba cresc taxele câtă vreme cheltuielile cresc şi ele exponenţial.

Redăm postarea economistului:

"Pachetul de taxe din 2023 trebuia să aducă 1% din PIB statului. Pachetul de taxe din 2024 trebuia să aducă şi el 1% din PIB statului. Aşa au zis "experţii".

Ce s-a întâmplat?

Anul trecut veniturile curente (taxe contribuţii) ale statului au fost cu 2% din PIB mai mari decât în 2023 (şi cu 1% din PIB mai mari decât în 2022, dar comparaţia cu 2022 e problematică, deoarece în 2022 veniturile statului au fost umflate mult prin inflaţie). Aparent, s-a strâns cu 2% din PIB mai mult la buget faţă de situaţia iniţială.

Doar că nu e deloc aşa. Poanta este că între timp au crescut şi cheltuielile. Statul dă cu o mână şi colectează cu alta. Normal că dacă cresc salariile şi pensiile din pix, statul va colecta mult tot din pix, prin impozite pe venit, contribuţii şi TVA. De exemplu:

- cheltuielile de personal au crescut cu 1% din PIB faţă de 2023 şi faţă de momentul anterior acestor pachete fiscale;

- cheltuielile cu pensiile au crescut şi ele, cu 1% din PIB faţă de 2023

Deci? Ca să putem spune că acele creşteri de impozite şi-au atins scopul, ar fi trebuit să vedem o creştere cu 2% din PIB a încasărilor CETERIS PARIBUS, adică cu cheltuieli publice constante. Dar noi nu vedem aşa ceva, ci vedem o creştere cu 2% din PIB a veniturilor curente în condiţiile în care şi cheltuielile curente au crescut cu 2% din PIB faţă de momentul iniţial.

Acum, guvernul spune că a promis UE că va creşte taxele cu... aţi ghicit vreo 1% din PIB. Sună familiar?!

În primul rând, nu a promis că creşte taxele, ci că creşte veniturile colectate, o mică-mare diferenţă.

În a doilea rând că vechiul guvern a promis, nu noul guvern. Dacă noul guvern are credibilitatea de 2 bani a vechiului guvern, atunci da, e de înţeles de ce UE insistă pe aceste măsuri fiscale. Dar parcă ideea era tocmai să avem un guvern credibil. Cum demonstrăm că avem un guvern credibil? Obţinând condiţii mai bune din partea finanţatorilor externi. Ori suntem credibili, ori nu mai suntem.

În al treilea rând, cât timp suntem în spirala cheltuieli-venituri, aşa cum am fost în ultimii ani, putem să creştem impozitele cu 10% din PIB, că nu va conta, în sensul că deficitul nu va scădea.

În al patrulea rând, dacă ieşim din spirala cheltuieli-venituri (ceea ce este dezirabil), atunci vom vedea într-adevăr un efect asupra deficitului. Doar că, în această situaţie, contează foarte mult cum ieşim din spirală. Majorarea poverii fiscale (pe factorii de producţie) are un efect distructiv asupra economiei şi auto-distructiv prin prisma încasărilor bugetare din ce în ce mai slabe în anii următori - a se vedea lecţia creşterii TVA din 2010. Reducerea heirupistă a cheltuielilor va fi nesustenabilă - salariaţii vor cere salarii mai mari cu proxima ocazie, aşa cum au făcut după marea inflaţie din 2022. Vor şantaja guvernul: "Dacă nu ne daţi, nu vă votăm!" Şi vor avea câştig de cauză, într-un fel sau altul - a se vedea, din nou, lecţia austerităţii din 2010, când guvernarea austerătiţii a fost schimbată şi demagogii au luat din nou puterea.

Suntem între ciocan şi nicovală, de asta am spus din capul locului că este o problemă de olimpiadă. Economia nu e uşoară, doar noi o tratăm lejer şi ne pricepem la ea aşa cum ne "pricepem" la fotbal.

Concluzie: corectarea deficitului se poate face într-o manieră sustenabilă doar (1) reducând cheltuielile în mod înţelept (definitiv), (2) valorificând activele statului şi (3) cultivând creşterea bazei de impozitare (prin debirocratizare, anti-corupţie şi taxe eficiente)", explică, pe Facebook, Glăvan.