Dosarul Mineriadei, încă îngropat după 26 de ani: "Toţi cei care au fost vinovaţi sunt încă în Sistem" (Video)

În zorii zilei de 13 iunie 1990, statul român condus de Ion Iliescu a trimis impresionante efective de poliţişti şi soldaţi în Piaţa Universităţii împotriva unei mâini de grevişti ai foamei. Tot pe 13 iunie, în Bucureşti s-a tras, 4 oameni fiind ucişi prin împuşcare. O zi mai târziu, peste Bucureşti s-au prăvălit minerii chemaţi de Iliescu şi alţi mii de cetăţeni din toată ţară, convocaţi de senatori şi deputaţi. Au urmat bătăi, arestări, jafuri, Capitala fiind lăsată pe mâna unei hoarde puse pe rele.

Cetăţeni ai acestei ţări au fost asmuţiţi împotriva compatrioţilor lor şi, ce nu trebuie uitat, este că, potrivit martorilor vremii, armata dotată cu muniţie de război a tras împotriva populaţiei civile. 4 persoane au fost omorâte prin împuşcare iar alte 18 rănite pe 13 iunie 1990.

Şapte ani mai târziu, Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România (AVMR) a depus o plângere colectivă pentru represiunea din vara lui '90. La vremea respectivă, Iliescu "le-a râs în nas". Au trecut ani de atunci, la putere s-au succedat politicieni de alte culori şi totuşi lovitura dată democraţiei şi cetăţenilor acestei ţări, în urmă cu 26 de ani, rămâne nepedepsită, principalii vinovaţi de ceea ce s-a întâmplat nefiind încă deferiţi instanţei, potrivit AVMR. Mai mult, dosarul Mineriadei a fost redeschis doar parţial.

Motivul pentru care a fost posibil aşa ceva, motivul pentru care dosarul Mineriadei a fost tergiversat atâţia ani este, potrivit preşedintelui AVMR, Viorel Ene, unul simplu: Sistemul colcăie în continuare de Ei, Ei cei care au aruncat în beznă România.

Dacă în 1997 Ion Iliescu le râdea în nas victimelor represiunii din iunie 90, acum celor ce se luptă pentru Adevăr, le râde în nas Sistemul, căci cei implicaţi în represiunea din iunie 90 sunt în continuare în continuare la putere, fie ei personal, fie prin fiii, fiicele, rudele sau acoliţii lor lor iar toate partidele politice au, în cadrul lor, oameni mânjiţi de sângele vărsat la mineriadă.

Într-un amplu interviu acordat Epoch Times, preşedintele AVMR, Viorel Ene, care, în 1990, a fost bătut atât de crunt încât a zăcut mai bine de un an prin spitale, a rememorat evenimentele acelor zile, semnificaţia Pieţei Universităţii şi a represiunii.

Piaţa Universităţii apusese oricum. Represiunea din 13-15 iunie a fost o lovitură dată democraţiei

Apărută ca un forum pentru dezbateri civice într-o Românie acaparată de FSN şi cu o singură televiziune, forum în care să se arate "că nu am scăpat de comunism ci eşaloanele 2 şi 3 au preluat puterea prin Ion Iliescu", Piaţa Universităţii a început să se stingă, ca fenomen, după Duminica Orbului.

"Sufletul acestui fenomen au fost studenţii, ei au deschis balconul, ei au compus cântece. Noi îi susţineam, dar ei au fost sufletul. În 20 mai au fost alegeri, alegerile din Duminica Orbului. După ce am votat şi am văzut că populaţia, mai mult sau mai puţin în cunoştinţă de cauză a votat cu Iliescu şi neocomuniştii, ne-am retras. La fel şi organizaţiile care au participat şi organizat Piaţa Universităţii. Pe 24 mai, studenţii au semnat un protocol de retragere din Piaţă. În Piaţă a mai rămas un număr mic de persoane, 30-40 de persoane şi susţinut de alte 100 de persoane. Menţionez foarte clar, circulaţia era liberă, se putea circula auto, nu era niciun fel de impediment şi nu era niciun fel de pericol.", a rememorat Ene.

Potrivit lui Viorel Ene, cu toate acestea cei de la FSN erau foarte agitaţi şi bulversaţi căci pe 16 iunie trebuia să se întrunească Parlamentul pentru a valida parlamentarii şi preşedintele ales din vot şi nu se mai dorea ca grupul acela să fie în stradă.

Astfel că pe data de 11 iunie a avut loc la Guvern - preşedinţia era tot în Guvern, în acelaşi loc erau şi Iliescu şi Guvernul - o şedinţă privind eliberarea Pieţei Universităţii. O zi mai târziu, a MAI a avut loc o şedinţă operativă, în prezenţa lui Măgureanu, cu ordine clare.

"Atunci au fost dizolocaţi 1200 militari, poliţişti s-au dat ordine de luptă, s-au configurat. Tot pe data de 12 un reprezentant al Procurorului General a ieşit pe post şi a dat un comunicat în care îi anunţau pe protestatarii care mai erau în Piaţă să elibereze Piaţa Universităţii. Atunci, în noaptea de 12 spre 13 unii au plecat. În dimineaţă zilei erau câteva corturi, au fost dărâmate peste cei ce nu au ieşti de acolo, unii au fugit şi au fost bătuţi, au încercat să intre la Inter, dar cei de la poartă i-au prins i-au dat pe mâna poliţiştilor." declară Ene.

Studenţii de Arhitectură, aflaţi în clădirea facultăţii, au luat bătaie şi ei de la poliţişti. Un grup de poliţişti şi oameni de bine au intrat peste studenţi şi i-au bătut. Apoi strada a fost blocată de camioane şi autobuze iar tot traficul a fost paralizat, oamenii nu au mai ajuns la servici iar atmosfera a devenit incendiară. Şi la propriu şi la figurat. A venit IMGB-ul, s-a dat foc la autobuze, s-au făcut arestări.

Spre seară, deşi Marian Munteanu le-a cerut oamenilor rămaşi în Piaţă după plecarea forţelor de ordine să stea pe loc sau să se ducă acasă şi să nu atace, să nu meargă spre televiziune etc., grupuri de diversionişti au plecat spre MAI, la Politia Capitalei, unde au pus foc la garaje (au fost lasaţi să o facă, susţine Ene) şi spre Televiziune. Pretext pentru ca Statul lui Iliescu să riposteze.

"Din ordinul lui Iliescu, armata a avut muniţie de război! Au venit chiar şi paraşutiştii. Şi s-a tras. S-a tras în populaţie. Nu trecuseră 6 luni de când armata română, din ordinul lui Ceauşescu, a tras în populaţie şi, din nou armata română, împreună cu politia română, au tras în populaţie neînarmată. Au fost morţi prin împuşcare. Nu mai spun, Chiţac, cu elicopterul a aruncat fiole cu gaz lacrimogen, şi s-a deschis focul. La 12 noaptea s-a raportat că nu mai este picior de protestatar.

A doua zi au venit minerii, chemaţi de Iliescu, în Capitală. Între timp deputaţi şi senatori au sunat în teritoriu băi, aduceţi-vă oamenii în teritoriu. În Bucureşti au venit 20.000 de oameni din care 10.000 mineri şi doar 5.000 din Valea Jiului. Şi a început măcelul. Cine purta ochelari, haine mai fistichii sau părea intelectual, a fost rupt în bătaie. Alţi mineri, conduşi de cei de la celebrul Doi şi Un sfert au fost conduşi la sediile partidelor, la casa lui Raţiu, rostogolind tăvălugul distrugerii.

"Această represiune a fost o lovitură dată democraţiei! Ea nu a fost îndreptată împotriva Pieţei Universităţii, căci ea nu mai exista. 100 - 200 de persoane nu mai reprezentau un pericol. A fost o lovitură dată democraţiei", susţine Viorel Ene, în opinia căruia ceea ce s-a întâmplat a fost o capcană şi pentru Iliescu, căci de atunci Sistemul l-a avut la mână.

Este foarte greu să lupţi cu un Sistem, să fie traşi la răspundere oameni importanţi dintr-un stat. Iliescu spune: "domnule, unde aţi mai văzut voi ca un preşedinte să fie arestat? Da, ar trebuie să fie un început şi în România.

Dosarul Mineriadei, tergiversat. Ghici de ce?

Potrivit lui Viorel Ene, de ani de zile, victimele Mineriadelor, în loc să se lupte cu vinovaţii, se luptă cu procurorii care dau soluţii de neîncepere a urmăririi penale:

"În 1997 Asociaţia noastră a depus o plângere colectivă privind represiunea din 90 şi acolo avocaţii noştri au pus ca fapte imprescriptibile, genocid şi rele tratamente. Din păcate toată lupta noastră s-a dus cu procurorii, cu Dan Voinea în special, care a refuzat să cerceteze faptele privind încadrarea pe care noi o solicităm, genocid şi rele tratamente şi au cercetat cazul doar pe "subminarea puterii de stat." Iliescu ne râdea în nas: "Noi eram puterea, cum puteam eu să îmi subminez propria putere?" Dar ştim exact a vrut acest procuror, Dan Voinea, ştim ce misiune a avut şi în decembrie 1989, a fost procuror în cazul soţilor Ceauşescu şi aţi văzut, pe un sfert de pagină, a scris acolo că s-a respectat procedura legală de la acea vreme privind un proces." a declarat Ene

În primii zece ani de la Mineriadă, evenimentelor li s-a pus capac în "mod firesc", căci Iliescu nu era să se trimită singur în judecată. A urmat apoi perioada CDR când al doilea om în stat a fost Petre Roman. În această perioadă a fost judecat şi condamnat Miron Cozma căruia un judecător, fost miliţian i-a schimbat încadrarea în tulburarea ordinii publice şi a fost eliberat.

"CDR-ul a fost la putere şi nu a făcut nimic.", a declarat Ene, şi la fel au procedat şi cei ce i-au urmat.

"Toţi cei care au fost vinovăţi sunt încă în Sistem, sau copiii lor, sau rudele lor, sau prietenii lor sunt în Sistem. Şi la Interne, şi la Armata, peste tot şi, în primul rând, la Procuratura. Noi, în loc să ne luptăm cu vinovaţii ne-am luptat cu Dan Voinea şi cu ceilalţi procurori care au dat neînceperea urmăririi penale.", a explicat Ene.

Avem un nou Guvern şi un nou ministru al Justiţie. Ei, şi ce?

"Guvernul de tehnocraţi este numai cu numele, sunt anumite persoane aduse de la Strasbourg sau nu stiu de pe unde care fac mai multe figuraţie, pentru că uitaţi, tot ce a dorit să facă PSD-ul s-a întâmplat (alegeri într-un tur de scrutin etc.) S-a schimbat procurorul general, va fi pus altul, numit tot de PSD. Acest dosar nu s-a rezolvat pentru că chiar dacă el nu este politic are influente şi participanţi politici. Dacă eram la cârciumă şi îmi dădea un miner cu halbă în cap până acum era judecat şi arestat." a declarat Ene.

În ceea ce o priveşte pe Raluca Prună, la care au fost recent în audienta, AVMR i-a cerut acesteia ca, în calitate de membru CSM să ridice, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, problema deschiderii parţiale a dosarului şi să ceară ca cei ce au dispus neîncepere, să fie sancţionaţi.

Viorel Ene a mai precizat ca şi membrii Asociaţiei sale vor depune plângere la CSM în acest sens, pentru a cere tragerea la răspundere a vinovaţilor.

Stadiul Dosarului

În octombrie 2015, fostul preşedinte Ion Iliescu şi cei ce l-au ajutat în organizarea represiunii din vara lui 90 au fost acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, pentru declanşarea atacului asupra populaţiei civile, iniţial prin trimiterea forţelor MAI, MAPN şi SRI contra studenţilor din piaţa Universităţii, în dimineaţa zilei de 13 iunie şi, ulterior, prin chemarea minerilor.

Din octombrie 2015, de la istorica punere sub acuzare a lui Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi a altor nomenclaturişti ai vremii, nu s-a mai auzit însă mare lucru despre dosarul Mineriadei. El se derulează însă în continuare, însă cu încetineală de melc, ceea ce îi face pe reprezentanţii AVMR să-şi pregătească dosarul pentru CEDO.

"Am avut în ultima vreme vreo trei întrevederi cu şeful parchetelor militare. Sunt 4 procurori desemnaţi să facă cercetările. S-a ajuns la audierea celor reţinuţi la Băneasa şi Măgurele. Când a fost punerea sub acuzare nu ne-au chemat. Au uitat să ne cheme când a fost Iliescu, Cozma... Ne-au mai chemat la audierea lui Duvăz, a lui Bombonel. Sunt nevinovaţi! N-au auzit, ei nici nu stiu. În 13 iunie, toată lumea a fost la sediul FSN-ului din Varşovia!" a descris Ene mersul audierilor.

"Este foarte greu să lupţi cu un Sistem, să fie traşi la răspundere oameni importanţi dintr-un stat. Iliescu spune: "domnule, unde aţi mai văzut voi ca un preşedinte să fie arestat? Da, ar trebuie să fie un început şi în România.", a concluzionat Ene.