Dezvăluirea cauzelor puterii distructive neobişnuite a tsunami-ului care a lovit Japonia (video)

Tsunamiul care a devastat nord-estul Japoniei.
Tsunamiul care a devastat nord-estul Japoniei. (Captură web)

La cinci ani după tsunamiul care a devastat nord-estul Japoniei, un studiu a relevat faptul că puterea distructivă neobişnuită a fenomenului s-a datorat primelor valuri care au măturat plajele şi fundul mării, ceea ce a facilitat următoarea lovitură. Declanşarea acestui tsunami enorm a forţat strămutarea a 160.000 de rezidenţi. Trei reactoare ale centralei nucleare de la Fukushima au fost avariate după ce zidul de apă a scos centrala din funcţiune, declanşând mai multe reacţii în lanţ.

Aproximativ 16.000 de oameni au murit şi alţi aproximativ 2.500 sunt încă daţi dispăruţi în urma evenimentelor din acea zi, deşi niciuna dintre victime nu a fost atribuită în mod direct catastrofei nucleare.

Un grup de cercetători de la Institutul Internaţional de Cercetare a Catastrofelor din cadrul Universităţii din Tohoku (nord-estul Japoniei), condus de profesorul Fumihiko Imamura, a simulat, cu ajutorul unui super-computer, impactul tsunamiului asupra caracteristicilor geografice ale zonei.

În imaginile generate pe computer, furnizate de către institut, miercuri 9 martie, agenţiei Efe, un contor care rulează la viteză maximă arată care a fost evoluţia, secundă cu secundă, a sosirii valurilor şi simulează modul în care puternicul torent de apă ajunge pe coastă la o viteză mai mare decât de obicei.

În cazul oraşului Rikuzentakata, în Prefectura Iwate, primul atac violent al tsunamiului a măturat o cantitate mare de nisip şi noroi de pe plajă, ceea ce a redus rezistenţa şi fricţiunea costieră, permiţând valurilor succesive să înghită rapid coasta, a relatat postul public NHK.

Simularea arată că undele gigante generate de puternicul cutremur, de 9 grade pe scara Richter, care a afectat ţara asiatică la data de 11 martie 2011, au ajuns în centrul oraşului cu 30 de secunde mai devreme decât în ​​condiţii normale.
În această localitate s-au înregistrat valuri de până la 13 metri înălţime, cu un metru mai mare decât în mod normal, dacă nisipul şi noroiul ar fi blocat tsunamiul, a demonstrat studiul.

În simulare se vede, de asemenea, modul în care cel de-al doilea val a avansat într-un ritm de două ori mai rapid decât unul convenţional, trăgând clădirile şi maşinile în mare. În oraşul Kesennuma, în prefectura Miyagi, primele valuri au măturat cantităţi masive de noroi submarin din zona strâmtă a Golfului, ceea ce a produs scăderea nivelului mării şi a favorizat ca următoarele valuri să ajungă la mal mai repede.

Studiul arată că, probabil, acesta este motivul pentru care ulterioarele tsunami au împins marile nave de pescuit, rămânând blocate pe o zonă restrânsă, iar resturile care pluteau în apă au dat naştere unor incendii mari.

În condiţiile în care contaminarea radioactivă a creat o zonă de nelocuit în jurul centralei, scurgerile de apă radioactivă continuă să pătrundă în ocean şi în contextul unui management general ineficient al operaţiunilor de curăţare a apei, se consideră că incidentul de la Fukushima este aproape pe picior de egalitate cu dezastrul de la Cernobîl din 1986.

Imaginile au fost furnizate de International Research Institute of Disaster Science (IRIDeS) din cadrul Universităţii Tohoku, Japonia.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință