Dedolarizarea continuă: China, India, Rusia continuă să cumpere cantităţi uriaşe de aur

Lingouri de aur
Lingouri de aur (MICHAL CIZEK/AFP/Getty Images)

Într-o serie de articole precedente, atrăgeam atenţia că după 2011 China a început să cumpere cantităţi uriaşe de aur, uneori pe căi mai puţin directe. Analiştii estimează, de exemplu, că în 2013 China ar fi cumpărat cel puţin 2 mii de tone, trend care a continuat şi în 2014.

O analiză Business Insider confirmă acum faptul că iniţiativa chineză este îmbrăţişată mai nou şi de India - consumator tradiţional al unor mari cantităţi de aur folosit în industria de lux pentru bijuterii, dar şi de Rusia, cu tot contextul economic precar rezultat de pe urma sancţiunilor la care este supusă.

Ma bizar, preţul aurului rămâne în esenţă neschimbat faţă de poziţia pe care a ocupat-o la sfârşitul anului trecut. Au existat totuşi câteva schimbări de situaţie: China, India şi Rusia au fost cumpărătorii semnificativi în cursul lunii trecute.

Se pare că Marea Britanie a exportat aur către Elveţia, unde acesta a fost rafinat şi ulterior livrat Chinei sau Indiei. Rusia continuă să acumuleze aur în ciuda faptului că se luptă cu o scădere puternică a rezervelor sale valutare.

Conform datelor oficiale elveţiene, livrările sale de aur către China aproape s-au dublat în luna martie faţă de februarie, cu 46,4 tone. Exporturile elveţiene de aur către India s-au dublat şi au atins un nou nivel ridicat de 72,5 tone. Pe de altă parte, exporturile de aur elveţian către Hong Kong - unul dintre canalele prin care China importa pe ascuns aur, au scăzut în luna martie cu aproximativ un sfert, ajungând la 30 de tone.

La general, exporturile elveţiene de aur, care nu sunt influenţate de puterea francului elveţian, au crescut cu 65% în luna martie, la 223,3 de tone. Este cea mai mare cifră înregistrată în ultimii cel puţin doi ani. Importurile din Marea Britanie au sărit la 97,2 de tone metrice.

Rusia a cumpărat aproximativ 31,1 tone metrice de aur în luna martie, adică de aproximativ 3 ori mai mult decât a cumpărat în mod tipic Rusia în perioada recentă.

Rusia şi-a dublat cantităţile de aur începând cu mijlocul anului 2009 şi le-a triplat faţă de anul 2005. Rusia deţine în prezent 1.200 de tone metri ce aur, conform datelor oficiale. Astfel, în privinţa rezervelor naţionale de aur Rusia ocupă locul 5 după SUA (8.100 de tone), Germania (3.400 de tone), Italia (2.500 de tone) şi Franţa (2.400 de tone). Rezervele de aur ale Rusiei au crescut în ultimii ani, în timp ce rezervele sale generale au scăzut.

Aurul reprezintă aproximativ 15% din rezervele generale ale Rusiei. Ţările industrializate majore dispun de niveluri relativ scăzute de rezerve comparativ cu fluxurile comerciale şi de capital. Cu toate acestea rezervele lor de aur sunt relativ mari. Rezervele oficiale de aur reprezintă aproape trei sferturi din rezervele generale americane. În cazul Germaniei, rezervele oficiale de aur reprezintă aproape 69% din rezervele sale generale. Rezervele italiene şi franceze sunt proporţional puţin mai mici decât cele ale Germaniei.

Cu toate acestea, cifrele, publicate de Gold Council, sunt extrem de contestate de experţi. Unii analişti afirmă că datorită goanei după aur începută de Beijing în 2011, China ar deţine uluitoarea cifră de 30 de mii de tone, mult peste ce declară oficial.

Rusia pare să deţine cu 100 de tone mai mult decât China, deşi există bănuieli că rezervele Chinei ar putea să fie subraportate. Într-adevăr, Banca Populară a Chinei (BPC) nu şi-a actualizat rezervele oficiale începând cu 2009.

Mantia secretismului ar putea fi ridicată dacă China doreşte să îşi întărească cazul în privinţa includerii sale în SDR (Drepturile Speciale de Tragere). Fondul Monetar Internaţional va organiza întâlniri luna viitoare în privinţa SDR-ului şi o decizie finală va fi luată la începutul celui de-al patrulea trimestru al acestui an.

Datele FMI indică faptul că rezervele valutare mondiale au fost evaluate la 11,6 trilioane de dolari la sfârşitul anului 2014. Piaţa aurului este mult prea mică pentru a înlocui chiar şi o parte semnificativă a banilor de hârtie. Cu câţiva ani în urmă, un oficial senior al BPC a recunoscut acest lucru, indicând că statul chinez ar putea investi doar 2% din rezervele sale valutare străine în aur datorită mărimii pieţei aurului.

Doar Rusia, unde rezervele valutare se micşorează, pare a încerca să se îndepărteze de banii de hârtie. Acest lucru este motivat mai mult politic decât economic.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Economie