De ce ar avea nevoie România de o Margaret Thatcher

Fostul prim-ministru britanic Baroneasa Margaret Thatcher, la o lansare de carte la Hatchards în Piccadilly, Londra, 3 aprilie 2002.
Fostul prim-ministru britanic Baroneasa Margaret Thatcher, la o lansare de carte la Hatchards în Piccadilly, Londra, 3 aprilie 2002. (HUGO PHILPOTT / AFP / Getty Images)

”România nu are politicieni de convingere, care să acţioneze în baza unui set de principii şi de valori clare, aşa cum a fost premierul britanic Thatcher. A fi thatcherist înseamnă a fi un om cu idei puţine şi fixe, dar în politică e nevoie de astfel de oameni ”, a declarat Sever Voinescu, unul dintre reformiştii PDL, în cadrul dezbaterii ”Modelul Thatcher este viabil în România?”, organizată de Editura Evenimentul Zilei şi Capital. Aceasta a fost şi concluzia discuţiei: deşi thatcherismul nu poate fi aplicat în România, ţara noastră are nevoie de astfel de oameni politici cu principii.

Chiar baronul Heseltine, adjunct al lui Thatcher şi adversar al ei în cursa pentru şefia Partidului Conservator, a declarat că ”chiar dacă nu ar fi existat Thatcher, reformele ei tot ar fi trebuit făcute şi s-ar fi făcut. Thatcherismul e mai important decât Margaret Thatcher. Era o necesitate pentru Marea Britanie în anii 80”. Voinescu a definit thatcherismul ca ”un set de politici foarte de dreapta, orientate către privatizări, caracterizate de un radicalism moral şi centrate pe o viziune iudeo-creştină”. În opinia sa, a fost vorba despre o politică bazată pe valori, ceea ce în România nu se întâmplă pentru că acolo ”politicienii nu fac politică din convingere”.

Margaret Thatcher avea credinţe ferme după care-şi ghida întreaga acţiune politică. Pentru ea, capitalismul era ”singura variantă bună pentru organizarea societăţii, în timp ce socialismul reprezenta o calamitate”. În plus, Thatcher credea că prosperitatea societăţii înseamnă prosperitatea indivizilor. Ca urmare ea s-a preocupat ca în buzunarul oamenilor să fie mai mulţi bani, nu la buget, prin ”taxarea scăzută a veniturilor şi crescând taxele pe consum”. Filosofia fostului premier britanic a fost că ”nu există bani publici, ci doar bani ai oamenilor pe care statul îi administrează în interesul oamenilor”.

O altă preocupare mare a lui Thatcher a constituit-o diminuarea pericolului inflaţiei, a pierderii valorii banilor şi a scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, a mai amintit Voinescu.

Pe de altă parte, Thatcher a încercat să facă profitabil sectorul public, în sensul implantării unui management asemănător celui din domeniul privat la stat. Ea a redus masiv cheltuielile bugetare, personalul şi a înfiinţat noi agenţii cu scopuri precise. Toate aceste reforme au însă la bază o altă idee fixă a lui Thatcher, care este în opinia lui Voinescu, aceea că individul este singura sursă a propriei bunăstări. ”Ea se ghida după epistola Sf. Pavel care spune că acela care nu vrea să muncească, să nu mănânce ”, a explicat publicistul care consideră că ”România de azi are nevoie de thatcherism, deşi nu putem găsi o sosie a lui Margaret Thatcher, pentru că are nevoie de politicieni care să creadă în 2-3 lucruri şi să fie predictibili în acţiunile lor”.

Thatcherismul, ca nevoie de reformă

La rândul său, consultantul economic Florin Câţu a susţinut că pentru el thatcherismul înseamnă reformă iar ”România are în continuare nevoie de reforme chiar dacă termenul e perimat”. ”Din păcate România nu are şanse să aplice modelul Thatcher. Ea a trecut de la taxarea directă la taxarea indirectă. A lăsat omul să aleagă ce să facă cu banii săi. Thatcher şi-a dat seama că un sistem economic este foarte greu de schimbat aşa că a făcut un compromis: cheltuielile publice să crească mai puţin decât a crescut PIB-ul”, mai spune Câţu.

”România de azi are nevoie de thatcherism, deşi nu putem găsi o sosie a lui Margaret Thatcher, pentru că are nevoie de politicieni care să creadă în 2-3 lucruri şi să fie predictibili în acţiunile lor” - Sever Voinescu

În plus, reformele premierului britanic au venit pe fondul inflaţiei şi şomajului mari din anii 70 din Regatul Unit. În prezent însă ”criza economică actuală ne aduce din nou la politici de tip Keynes, se revine la intervenţia statului în economie şi la politici de stânga”. Economistul consideră că politicienii români nu cred în beneficiile pieţei şi ale economiei de piaţă.

Pe aceeaşi linie cu Sever Voinescu, şi jurnalistul Emil Hurezeanu a apreciat ”determinarea volitivă a politicianului puternic, cu convingeri”, reprezentat de Thatcher. ”Între 1970- 1974 ea a fost ministru al Educaţiei într-un guvern care era victima sindicatelor. De pe poziţii limitate de acţiune este cea care, prin vizite repetate la Bucureşti, are una dintre cele mai mari contribuţii la modernizarea învăţământului românesc. Introducerea limbii franceze şi engleze în şcoala românească, după o lungă tradiţie rusească, s-au datorat pasiunii personale pe care Thatcher a făcut-o pentru educaţia românească”, a mai spus Hurezeanu, citând memoriile academicianului Mircea Maliţa.

Jurnalistul a reamintit şi că Doamna de Fier a transformat geopolitica într-un instrument de politică externă, preluând tradiţia Realpolitik-ului britanic al lui Churchill. ”Thatcher a reanimat relaţia specială a Marii Britanii cu SUA şi a fost foarte lucidă în legătură cu evoluţia comunismului, la fel cum Churchill a fost în relaţia cu Hitler. Ea anticipează că Gorbaciov va fi viitorul lider al URSS şi că trebuie încurajat într-o anumită direcţie. Pe de altă parte, Thatcher ştie că este inevitabil ca Germania să se reunifice şi să devină astfel cel mai puternic stat din UE”, a explicat Hurezeanu.

În opinia sa, modelul thatcherist a fost continuat de Tony Blair, ”care a preluat toate reformele lui Thatcher, toată legislaţia pentru că au fost cele mai bune”.

Cât despre aplicabilitatea acestui model în România, jurnalistul a concluzionat că ”este greu să avem un politician de tip Thatcher în România pentru că sunt două ţări foarte diferite. Nu suntem o ţară cu o tradiţie a convingerilor ideologice. Suntem prea aproape de comunism. Să avem puţintică răbdare”.

alte articole din secțiunea Opinii