Cvartetul Normandia se va întâlni la Paris pentru a discuta despre pacea din Ucraina

Aşa zisul “Cvartet Normandia” se va întâlni vineri la Paris pentru a discuta despre acordul de pace din estul Ucrainei unde, pentru moment, luptele au încetat. Totuşi discuţiile riscă să fie “deturnate” de criza refugiaţilor şi conflictul sirian.
Soldaţi ucraineni stau pe un tanc în regiunea Doneţk din estul Ucrainei.
Soldaţi ucraineni stau pe un tanc în regiunea Doneţk din estul Ucrainei. (Captură Foto)

Liderii Franţei, Germaniei, Rusiei şi Ucrainei se vor întâlni astăzi la Paris pentru a încerca să consolideze o pace fragilă care se menţine în prezent în estul Ucrainei, conform RFE/RL.

Dar întâlnirea ar putea fi umbrită de criza refugiaţilor declanşată de războiul din Siria şi de intervenţia dramatică a armatei ruse în acel conflict cu scopul de a-l susţine pe liderul sirian Bashar al-Assad.

Aşa zisul “Cvartet Normandia” – format din Francois Hollande, Angela Merkel, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko – speră să consolideze procesul de pace din Ucraina unde, pentru moment, au încetat luptele.

Principalele puncte de neînţelegere se referă la organizarea alegerilor locale în această lună în estul ucrainean separatist, asigurarea accesului observatorilor internaţionali în zonele rebele şi retragerea armelor grele de pe linia frontului.

Ucraina şi rebelii separatişti pro-ruşi au căzut de acord în această săptămână să îşi retragă armele de calibru mai mic din “zona tampon” creată între cele două părţi.

“Suntem departe de o rezolvare [a conflictului], dar există elemente care ne întăresc încrederea că această criză poate fi depăşită, şi cel mai important punct este acela că în prezent nu mai au loc schimburi de focuri”, a declarat joi liderul rus Vladimir Putin, înaintea să pornească spre Paris.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus Vladimir Putin s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia îi ajută pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Un acord de pace, numit Minsk II, a fost încheiat între taberele combatante din Ucraina în cadrul unui summit desfăşurat în capitala belarusă Minsk în 12 februarie şi la care au participat Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania. Acel acord a introdus mai multe măsuri, precum încetarea focului, retragerea armamentului greu de pe ambele părţi ale liniei frontului şi reforme constituţionale în Ucraina până la sfârşitul acestui an.

Regimul de încetare a focului, inclus în acordul de la Minsk, a fost încălcat în mod repetat de ambele părţi până când acestea au semnat un nou armistiţiu la 1 septembrie, care a rezistat până acum.

Aproximativ 8.000 de persoane, incluzând civili şi soldaţi, au fost ucise de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei în aprilie 2014, conform unui raport al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe