Cum a fost umilit Obama de chinezi la G20

Preşedintelui Statelor Unite nu i s-a întins obişnuitul covor roşu la aterizare, nu s-a găsit pentru el o scară şi a fost nevoit să se dea jos din Air Force One pe o ieşire de urgenţă.
Barack Obama
Barack Obama (Mandel Ngan / AFP / Getty Images)

Liderii chinezi au fost acuzaţi că au pus la cale în mod intenţionat „umilirea diplomatică” a lui Barack Obama, căruia nu i-a fost adusă obişnuita scară pentru a coborî din avion, la aterizarea în Hangzhou, unde are loc summit-ul G20. În schimb, autorităţile chineze au desfăşurat covorul roşu pentru lideri precum premierul indian Narendra Modi, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedinta sud-coreeană Park Geun-Hye, preşedintele brazilian Michel Temer sau premierul britanic Theresa May.

Liderul american aflat într-o ultimă vizită în Asia, înaintea încheierii mandatului său de preşedinte, a fost forţat să coboare din Air Force One printr-o uşă puţin folosită aflată în burta aparatului, după ce nicio scară nu a fost adusă lângă avionul lui Obama.

Mai mult, preşedintele american a coborât pe pista aeroportului în plin conflict între membrii delegaţiei sale şi autorităţile chineze. Aşa cum se întâmplă de obicei la astfel de evenimente, presa americană se afla sub una dintre aripile avionului Boeing 747, pentru a urmări coborârea preşedintelui. Acest lucru a provocat intervenţia precipitată a serviciilor de securitate chineze.

Un agent chinez s-a dus la ziarişti şi a început să le strige să plece de acolo cât mai repede. O responsabilă de la Casa Albă a intervenit, informându-l pe agentul chinez că este vorba de un avion american şi despre preşedintele Statelor Unite. Agentul chinez nu s-a lăsat însă impresionat şi a replicat, urlând în engleză: „Aici este ţara noastră. Este aeroportul nostru!”. El a încercat chiar să o împiedice pe Susan Rice, consiliera pentru securitate a Casei Albe, să ajungă la convoiul de maşini al preşedintelui.

Preşedintele Obama a încercat să minimalizeze incidentul stânjenitor, afirmând că tensiunile sunt rezultatul unei abordări diferite faţă de media. Întrebat de eveniment în cadrul unei conferinţe de presă, el a afirmat: „Nu aş exagera semnificaţia lui, deoarece, aşa cum am mai zis, nu este prima oară când astfel de lucruri se petrec şi nu doar aici. Se petrec într-o mulţime de locuri, inclusiv, la aliaţii noştri. Asta nu scade importanţa relaţiei noastre cu China”.

Pe de altă parte, liderul american a acuzat însă voalat China că arată din nou puţin respect pentru drepturile omului. "Washingtonul susţine libertatea presei şi drepturile omului şi, indiferent de circumstanţe, nu ne lăsăm valorile şi idealurile acasă atunci când facem aceste călătorii”, a afirmat Obama.

Dincolo de încercarea de a minimaliza neînţelegerile, chiar de la deschiderea summitului G20, China prin vocea preşedintelui Xi Jinping a atacat SUA, afirmând că economia globală este ameninţată de un protecţionism în creştere şi de riscurile aferente pieţelor financiare. El se referea la escaladarea războaielor comerciale, ca răspuns al Washingtonului la dumpingul chinez, prin introducerea unor tarife de 522% la oţel. În plus, China a acuzat Australia de protecţionism după ce aliatul SUA a blocat vânzarea celei mai mari reţele energetice a ţării către chinezi.

Chiar dacă Barack Obama a catalogat discuţiile bilaterale cu Xi ca fiind ”extrem de productive”, potrivit Zero Hedge nu s-au făcut progrese în chestiunile sensibile precum tensiunile din Marea Chinei de Sud. Preşedintele american a făcut apel la Beijing să-şi respecte obligaţiile legale în privinţa apelor disputate şi a reafirmat angajamentele SUA faţă de aliaţii săi regionali care se simt ameninţaţi de China.

Xi Jinping a rămas ferm pe poziţii, afirmând că ţara sa va continua să-şi apere suveranitatea şi drepturile maritime din Marea Chinei de Sud. Liderul chinez a respins solicitările SUA şi le-a cerut americanilor să joace ”un rol constructiv” în menţinerea păcii şi stăbilităţii în Marea Chinei de Sud. El s-a pronunţat şi împotriva staţionării sistemului american anti-rachetă THAAD în Coreea de Sud, arătând că ţara sa îl vede ca pe o ameninţare, chiar dacă este îndreptat împotriva Coreei de Nord.

Xi i-a mai cerut lui Obama să respecte interesele strategice de securitate ale Chinei şi a criticat şi amestecul american în problemele interne ale Chinei, precum drepturile omului.

Mai mult, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing a afirmat că SUA nu au niciun drept să se pronunţe în legătură cu disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud deoarece n-au ratificat Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). El a reacţionat la un interviu al preşedintelui american pentru CNN, în care Obama făcea apel la China să nu ignore decizia tribunalului de arbitraj internaţional de la Haga, care a respins revendicările teritoriale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud.

Preşedintele chinez a încercat să menţină summitul G20 focusat pe chestiunile economice şi neafectat de dispute şi divergenţe. Pentru a-şi cosmetiza imaginea şi a împiedica orice incidente nedorite, conducerea comunistă chineză a golit zone întregi din oraşul Hangzhou, în care locuiesc 9 milioane de oameni.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe