Cronică de film: Ultima redută

După ce şi-a încheiat mandatul de guvernator al statului California, actoria îl cheamă înapoi pe ecrane pe zeul acţiunii din anii '80-'90, Arnold Swartzenegger, într-un film incendiar în stil occidental.

Arnie s-a întors şi va fi interesant de observat dacă va reuşi să atragă din nou masele în cinematografele multiplex, ca un super-magnet, aşa cum a făcut în ultimele decenii. Având un scenariu intens, creat de scriitorul Andrew Knauer şi regizat de renumitul coreean Kim Ji-woon, Lionsgate pariază că publicul va fi suficient de nostalgic şi îşi va dori să vadă acest film convenţional de acţiune.

Swartzenegger joacă rolul şerifului Ray Owens, un fost detectiv în cadrul secţiei de narcotice a LAPD, care, după ce a distrus o operaţiune specială, se mută departe de marele oraş şi se stabileşte în liniştitul oraş de frontieră Sommerton Junction. Rolul pare să fi fost scris special pentru el, iar el se foloseşte de această oportunitate pentru a-l exacerba, echivalând cu oricare dintre eroii consacraţi ai lui Sergio Leone, cum ar fi Clint Eastwood sau James Coburn.

Însă liniştea ciudată a micului oraş de frontieră nu durează mult timp. Iadul se dezlănţuie când lordul mexican al drogurilor, Gabriel Cortez (jucat de spaniolul Eduardo Noriega), scapă din custodia FBI-ului, luând un agent ostatic şi îşi începe călătoria spre frontieră într-o splendidă maşină Corvette, iar oraşul este singurul obstacol în calea libertăţii personajului negativ principal. Nu durează mult deoarece Cortez este susţinut de o bandă ilegală condusă de un bărbat pe nume Burrell, interpretat de Peter Stormare. Între timp, şeriful Owens formează o echipă pestriţă de suporteri locali, inclusiv starul brazilian Rodrigo Santoro şi instigatorul Johnny Knoxville.

Responsabilul pentru regiune este agentul special FBI Bannister, interpretat încântător de Forest Whitaker, care nu îl poate opri pe prizonierul evadat făcând uz de arme, deoarece este implicat şi un ostatic. În schimb, el cere ajutorul şerifului Owens în încercarea de a opri personajul negativ înainte să ajungă în Mexic.

Filmul permite ca naraţiunea să decurgă lin până la începerea conflictului, când toţi sunt prinşi într-o ploaie hiper-cinetică de gloanţe, unele scene de urmăriri de maşini fiind destul de captivante şi impresionante, deşi un pic mecanice. Am fost un pic dezamăgit de lipsa de stil şi eleganţă care este, de obicei, expusă de noul regizor hollywoodian Kim Ji-Woon ("The Good, the Bad, the Weird", "I Saw the Devil"), mai ales că acesta este mult anticipatul său debut în SUA. Cu toate acestea, nu am fost surprins. Când John Woo şi-a făcut debutul în SUA cu Jean-Claude Van Damme în "Hard Target", publicul a fost dezamăgit văzând că stilul unic de acţiune al lui Woo, făcut celebru de filme cum ar fi "Hard Boiled" şi "Killer", nu a apărut pe ecrane. Woo a pus acest lucru pe seama faptului că studiourile din Hollywood nu i-au permis să schimbe modul în care au fost interpretate scenele, aşa cum putea să facă cu succes în Hong Kong. El s-a plâns de faptul că în Tinseltown existau prea multe restricţii privind schimbarea lucrurilor şi că orice element minor, care se dorea a fi inclus în film, necesita aprobarea unui lanţ lung de figuri cinematografice pseudo-importante. Acest lucru s-ar putea aplica şi în cazul în speţă.

Deşi natura şi tonalitatea sunt stereotipice, în acest caz observăm ceva special. Dacă ar fi fost regizat de un regizor mai puţin capabil şi în absenţa reprezentaţiilor obraznice ale distribuţiei internaţionale formidabile, acest film s-ar fi putut încadra în categoriile minore. Cu toate acestea, Ultima Redută nu îşi acordă o prea mare auto-importanţă şi sperăm că nici publicul nu va face acest lucru. M-am dus să-l vizionez fără prea multe aşteptări şi am ieşit cu un oarecare sentiment de nostalgie, dar şi cu senzaţia că am văzut un film foarte incitant.

Rating: 3,5 / 5