Criza ucraineană: Noua rundă de discuţii pentru pace anulată în Minsk

O rundă esenţială a discuţiilor pentru pace dintre Kiev şi rebelii separatişti proruşi din estul Ucrainei care urma sa aibă loc astăzi la Minsk a fost anulată, potrivit autorităţilor din Belarus. Nu a fost oferit un motiv imediat din partea ministerului de Externe al statului Belarus.

Discuţiile pentru încercarea de a pune capăt conflictului care de câteva luni zguduie estul Ucrainei şi care a făcut peste 4.700 de victime au început miercuri în Minsk. Un acord de încetare a focului şi un cadru pentru un acord de pace au fost anunţate în luna septembrie dar acestea nu au fost respectate şi aplicate corespunzător.

Era de aşteptat ca runda de vineri să abordeze câteva chestiuni importante, printre care retragerea armelor grele de pe linia frontului, un schimb de prizonieri şi anularea blocadei economice impuse de Ucraina asupra zonelor ocupate de rebeli.

Purtătorul de cuvânt al ministerului belarus de Externe, Dmitri Mironchik, a declarat pentru AFP că “astăzi nu vor avea loc discuţii” dar că “Belarus este pregătit deja să ofere (Minsk-ul) ca locaţie pentru desfăşurarea negocierilor viitoare”.

Discuţiile începute miercuri s-au concentrat asupra retragerii trupelor şi furnizării de ajutoare, deşi nu există detalii cu privire la vreun progres concret.

Parlamentul ucrainean a votat marţi în favoarea renunţării la statutul de ţară nealiniată şi depune eforturi pentru aderarea ţării la NATO. Rusia a criticat puternic această mişcare, viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov, acuzând membrii NATO “că încearcă să transforme Ucraina în linia întâi a frontului în confruntarea cu Rusia.”

De la începerea conflictului în estul Ucrainei în aprilie a.c., peste 4.700 de oameni şi-au pierdut viaţa, conform ONU. Dintre aceştia 1.357 şi-au pierdut viaţa după stabilirea acordului de încetare a focului încheiat la 5 septembrie

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Occident şi Rusia s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a evitat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite de violenţa jandarmilor ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european al poporului ucrainean.

Rusia, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, ceea ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu trupe, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zonă Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni fiind foarte mare întrucât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.