Creierul se micşorează, dar procesul poate fi inversat

Creierul se micşorează cu vârsta
Creierul se micşorează cu vârsta (Vladgrin/iStock; editat de Epoch Times)

Meditaţia nu se limitează doar la a fi “zen” sau la ceva ideologic. Ea are impacturi fizice asupra creierului şi, prin urmare, are un mare potenţial în prevenirea unor afecţiuni ale acestuia. Iată câteva schimbări ce pot avea loc în creier datorită meditaţiei, aşa cum au fost observate în diverse studii de-a lungul anilor.

Se opreşte procesul de micşorare a creierului

La toată lumea se micşorează creierul pe măsura îmbătrânirii, uneori începând chiar cu vârsta de 30 de ani dar de obicei după vârsta de 40. Până la sfârşitul vieţii, volumul ţesutului creierului va fi aproape ca cel al unui copil de 7 ani. O rată mai ridicată a micşorării poate contribui la demenţă, deces prematur, depresie, risc pentru atac cerebral şi alte afecţiuni.

Neurologul Richard Davidson i-a testat pe cei mai avansaţi călugări ai lui Dalai Lama, fiecare având între 15 şi 40 de ani de practică a meditaţiei. În studiul său din 2004, Davidson a descoperit că meditaţia ar putea preveni pierderea materiei cenuşii din creier. Pierderea acestei materii are un impact asupra multor funcţii mentale, precum controlul emoţiilor, impulsurilor, gândurilor şi mişcărilor.

Un studiu din 2011 elaborat la Universitatea din California a descoperit, de asemenea, că meditaţia ar putea încetini micşorarea creierului ca urmare a îmbătrânirii. Eileen Luders, care a condus studiul, a declarat într-un comunicat de presă: “Dacă este practicată regulat şi de-a lungul anilor, meditaţia ar putea încetini atrofierea creierului ca urmare a îmbătrânirii, poate prin influenţa pozitivă asupra sistemului imunitar”.

Totuşi, ea a considerat că rezultatele sale ar putea avea o explicaţie alternativă: poate oamenii care aleg să mediteze au deja creierele uşor diferite decât cei care aleg să nu mediteze.

Se menţin conexiunile

Meditaţia nu întăreşte doar materia cenuşie ci şi materia albă (o reţea care conectează materia cenuşie). Un articol publicat de Universitatea din California a descris materia albă: “[Dacă creierul] ar fi o reţea de calculatoare, materia cenuşie – o porţiune care conţine celulele nervoase şi capilarele – ar reprezenta calculatoarele, iar materia albă ar reprezenta cablurile.”

Luders a declarat: “Rezultatele noastre sugerează că persoanele care meditează pe termen lung au fibre de materie albă care sunt fie mai numeroase, mai dense sau mai etanşate în creier. ... Am mai descoperit că declinul ţesutului materiei albe ca urmare a îmbătrânirii este redus considerabil în cazul celor care practică activ meditaţia.”

Puteţi emite niveluri ridicate de raze gamma

Pe lângă prevenirea micşorării creierului, meditaţia vă poate ajuta să emiteţi un nivel supranormal de raze gamma.

Razele gamma sunt descrise ca “unele dintre cele mai importante unde electrice ale creierului şi cu unele dintre cele mai mari frecvenţe”. Producerea de raze gamma presupune ca mii de celule nervoase să acţioneze împreună la viteze foarte mari.

Davidson a descoperit că unii dintre călugării din studiul său au avut o activitate a razelor gamma foarte puternică şi de o amplitudine mai mare decât în orice alt caz documentat în istorie. Mişcarea razelor gamma a fost, de asemenea, mult mai bine organizată în cazul călugărilor decât în cazul voluntarilor care nu practicau meditaţia.

În 2012, neurologii de la Universitatea din Wisconsin au ataşat 256 de senzori pe capul călugărului tibetan Matthieu Ricard. Ei au descoperit că, atunci când medita şi se concentra asupra compasiunii, el emitea şi raze gamma la un nivel care depăşea normele ştiute, conform website-ului Smithsonian Mag.

Se fortifică părţile creierului asociate cu fericirea şi liniştea

Călugărul Ricard a fost numit “cel mai fericit om din lume”. Cercetătorii puteau să spună, observând activitatea diferitelor părţi ale creierului său, că Ricard avea o “capacitate anormal de mare pentru fericire şi o înclinaţie redusă către negativitate”, conform Smithsonian. Studiul a descoperit efecte similare – deşi nu atât de pronunţate – chiar şi în cazul oamenilor care meditaseră doar 20 de minute pe zi pe parcursul a 3 săptămâni.

Cercetătorii de la Massachusetts General Hospital (MGH), de la Universitatea din Massachusetts şi de la Universitatea Giessen din Germania au publicat un studiu în 2011 în care au scos în evidenţă liniştea celor care meditează aşa cum era ea reflectată în creier.

Ph.D. Sara Lazar, de la MGH, a declarat într-un comunicat de presă că studiul demonstrează faptul că schimbările în structura creierului sunt compatibile cu îmbunătăţirile experimentate de participanţii la meditaţie, precum “sentimentul de linişte”.

Pe durata a opt săptămâni, Lazar a observat că a avut loc o schimbare a concentraţiei de materie cenuşie în regiunile creierului asociate cu învăţarea şi memoria, cu emoţiile şi adoptarea unei perspective.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință