"Crasă nerecunoştinţă şi lipsă de bun simţ istorică" - Blandiana, despre cum îşi tratează patria eroii

Prezentă la Bookfest la lansarea cărţii "Doina Cornea, puterea fragilităţii", poeta Ana Blandiana a deplâns faptul că nici Biserica Ortodoxă, nici cea Greco-Catolică nu au sprijinit deloc demersul organizării, în Muzeul de la Sighet, a unei săli despre persecuţia împotriva bisericilor din perioada comunistă.

"Mi-am adus aminte cât de greu am făcut sala despre persecuţia împotriva bisericilor şi cum nu numai Biserica Ortodoxă a refuzat să ne ajute. Le-am spus că avem mai mult de 2000 de nume de preoţi ortodocşi închişi şi că sperăm că biserica are mai multe date. Ne-au răspuns că e o problemă cu care nu au nicio legătură pentru că cei care au murit în închisori nu au murit pentru Isus ci pentru ideile lor.

Spre uimirea noastră, nici Biserica Greco Catolică căreia i-am scris o scrisoare la care am muncit cât la o carte de poeme, nici măcar nu mi-au răspuns.

Tot ce a fost pe partea ortodoxă ne-am zbătut noi şi ce a fost pe partea persecuţiilor greco-catolicilor (mărturii, fotografii) a obţinut Doina Cornea, umblând din om în om, ea fiind greco-catolică”, a explicat Blandiana.

Declaraţiile Anei Blandiana au fost făcute în contextul în care odată cu vizita Papei în România vor fi beatificaţi şapte episcopi greco-catolici, dintre care patru morţi la Sighet.

Cât despre Doina Cornea în sine, Blandiana a elogiat-o reamintind că în pofida fragilităţii ei, a fost nu doar omul cel mai puternic din România ceauşistă ci omul care ne-a ţinut locul tuturor. A fost poporul român care în mod simbolic, prin ea, începea să existe.

"Iar noi, în mod simbolic, simţeam prin ea că nu mai trebuie să ne fie ruşine. (...) Felul în are a fost tratată după 89 se potriveşte cu faptul în care ne-am tratat toţi marii oameni. (...) De la modul în care a fost insultată în primii ani după Revoluţie şi până la felul în care a fost ignorată există mereu-mereu aceeaşi crasă nerecunoştinţă şi lipsă de bun simţ istorică", a adăugat Blandiana.

Vă invităm să urmăriţi şi materialul video.

Notă - Memorialul Victimelor Comunismuluiu şi al Rezistenţie, din care face parte şi Muzeul Sighet a fost gândit şi iniţiat încă din 1992 de către preşedinta de la acea dată a Alianţei Civice, Ana Blandiana, şi realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan şi o prestigioasă echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri. Mai multe informaţii, aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.