CPR Moldova: Metode de protecţie în cazul unor provocări şi reţineri în timpul protestului

Deşi, la prima vedere, cetăţenii R. Moldova nu au de ce să-şi facă griji cu privire la siguranţa lor în cadrul protestului din 26 august, întrucât există Legea care ar trebui să-i protejeze, experţii CPR au venit totuşi cu o serie de recomandări în acest sens.
Maria Maevschi
24.08.2018

alte articole

Protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale, Chişinău
Protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale, Chişinău (Epoch Times România)
Maria Maevschi
24.08.2018

În ajunul marelui protest de duminică 26 august, care urmează a fi organizat de către opoziţia pro-europeană de la Chişinău, în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN), cu participarea tuturor moldovenilor atât din ţară cât şi din diaspora, tot mai mulţi se întreabă „cum să protesteze cetăţenii?”

În opinia experţilor Centrului pentru Politici şi Reforme (CPR) Moldova, cetăţenii trebuie să aducă pălării să se protejeze de soare, apă să se hidrateze şi să ştie de ce vin la protest în caz că „unele” televiziuni îi vor aborda pentru a discredita protestul. „De restul trebuie să se ocupe statul. Este datoria lui”.

„Articolul 20 din Legea privind întrunirile prevede că autoritatea administraţiei publice locale are obligaţia să creeze toate condiţiile pentru desfăşurarea paşnică a întrunirii.

Mai mult decât atât, articolul 21 ne spune că, dacă în timpul desfăşurării întrunirii unii participanţi încalcă ordinea publică sau organizează întruniri din categoria celor interzise (care îndeamnă la război sau ură, incită la discriminare sau violenţă, etc.), organizatorul, în caz de necesitate împreună cu poliţia, îi va îndepărta pe aceştia”, au amintit experţii CPR.

În acest context, aceştia se întreabă retoric de ce şi-ar face cetăţenii Republicii Moldova grijă de siguranţa lor în cadrul protestului din 26 august dacă există Legea care ar trebui să-i protejeze?

Cu toate acestea, la multiplele proteste care au avut loc în ultimii ani în Republica Moldova, au fost observate mai multe cazuri de implicare a poliţiei şi a protestatarilor dubioşi, sau acuzaţii îndoielnice. Luate ca incidente aparte, acestea nu trezesc mari îngrijorări, analizate împreună însă ne fac să ne întrebăm „de ce unii sunt mai păziţi decât alţii şi de ce şi care sunt intenţiile autorităţilor: de protejare şi prevenire sau de intimidare?”.

Referindu-se la intimidarea prin prezenţă şi filmări, CPR a menţionat protestul permanent #occupyguguta, unde participanţii au prezentat dovezi ale prezenţei masive a poliţiştilor la orice tip de discuţii paşnice sau chiar la acţiuni de salubrizare, în sensul direct al cuvântului. Mai mult decât atât, participanţii la protest au prezentat un video, în care mai mulţi poliţişti roiesc în jurul spaţiului la un eveniment în care se discută despre accesul la informaţie.

„CPR Moldova pe această cale a solicitat de la Ministerul Afacerilor Interne informaţie cu privire la resursele umane alocate patrulării acelei zone. Un răspuns în termenul legal nu a fost primit. Vitalie Sprînceană, unul din membrii activi ai comunităţii, scrie că „E clar că prin prezenţa lor fizică ostentativă, afişată într-un mod aproape agresiv, poliţiştii (chiar dacă foarte politicoşi) nu ne protejează pe noi de eventuali neprieteni, ci mai degrabă ne izolează de eventuali prieteni”, au menţionat activiştii.

Chiar dacă prezenţa poliţiei ar trebui să însemne mai multă protecţie, numărul supraveghetorilor, insistenţa în a face fotografii şi video, dar şi alegerea aleatorie a evenimentelor la care să vină, fac membrii acestor comunităţi să pună serios la îndoială bunele intenţii, consideră CPR. Deşi poliţiştii nu sunt prea mulţumiţi de faptul că trebuie să supravegheze ore în şir în zilele de odihnă, grupuri de cetăţeni care protestează sau lucrează paşnic, ei trebuie să urmeze ordinele superiorilor lor care ţin să asigure că astfel protejează cetăţenii.

Potrivit CPR Moldova, ghidul OSCE privind libertatea întrunirilor spune că înregistrarea video sau foto a întrunirilor, de regulă, este permisă şi nu încalcă dreptul la viaţa privată. Totuşi, dacă aceasta se face permanent sau există o procesare sistematică a acestui tip de informaţie, atunci există un risc de încălcare a vieţii private. Mai mult ca atât, astfel de acţiuni ar putea descuraja cetăţenii să se bucure de dreptul la întruniri.

„Duminică, în PMAN vor avea loc două manifestaţii: protestul masiv organizat de ACUM şi o întrunire a Maiei Laguta – cunoscută pentru organizarea mai multor mici proteste care au degenerat în altercaţii, de obicei, în preajma Primăriei Chişinăului. Mai mult ca atât, aceasta a exprimat de-a lungul timpului ostilitate faţă de liderii partidelor care vor fi prezente la protest. Bunăoară, a promis că o va face praf pe Maia Sandu, în caz că aceasta o va atinge. Este datoria forţelor de ordine şi a Primăriei Chişinău să asigure buna desfăşurare a ambelor întruniri”, au conchis experţii CPR Moldova.

Mai jos prezentăm câteva dintre recomandările privind modul în care ar trebui să se protejeze cetăţenii la un protest:

În caz că vedeţi potenţiale provocări sau provocatori:

- îndepărtaţi-vă de ei. Faceţi cinci paşi în urmă pentru ca provocatorul să rămână singur;
- anunţaţi imediat poliţia şi/sau persoanele desemnate de organizatorul protestului;
- fotografiaţi-i / filmaţi-i cu orice mijloace pe care le aveţi (telefon, camere video etc.), după caz, plasaţi înregistrările în spaţiul public (reţele sociale) şi eventual platforma on-line www.monitor.md;
- nu încercaţi să răspundeţi prin acţiuni violente. Orice violenţă este motiv de reţinere şi sancţionare;
- nu vă lăsaţi provocaţi. Nu le urmaţi exemplul.

În caz de reţinere:

- documentaţi cum puteţi reţinerea (faceţi poze, postaţi pe reţelele de socializare, trimiteţi un sms, etc. şi anunţaţi de îndată rudele);
- poliţia trebuie să vă explice motivele reţinerii şi să vă prezinte în scris informaţia despre drepturile Dvs.;
- aveţi dreptul la un avocat imediat după reţinere;
- aveţi dreptul să discutaţi în privat cu avocatul cât aveţi nevoie;
- nu faceţi declaraţii şi nu semnaţi documente în lipsa avocatului;
- în termen de 3 ore de la reţinere, poliţia va întocmi un proces-verbal pe care urmează să-l semnaţi în prezenţa avocatului. Contrasemnaţi în prezenţa avocatului procesul-verbal de reţinere şi indicaţi obligatoriu, în special dacă în document datele sunt relatate neveridic: informaţiile veridice legate de data şi ora reţinerii, data şi ora aducerii la cunoştinţă a procesului-verbal de reţinere, locul reţinerii, starea fizică în momentul reţinerii;
- poliţia este obligată să vă dea posibilitatea să contactaţi rudele sau o persoană la alegerea Dvs. pentru a le informa despre reţinere şi locul aflării – în maxim 6 ore de la reţinere;
- nimeni nu are dreptul să vă atace fizic sau psihologic, să vă cauzeze prejudicii, să vă maltrateze sau să aplice tortura.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor