Consiliul General al Capitalei adoptă o Strategie pentru Bunăstarea Animalelor. Necesitate sau demers cinic şi populist?

După ce a înfiinţat firme peste firme să preia mai tot ce înseamnă activitate în Bucureşti, mai nou, Primăria Capitalei s-a "aplecat" asupra sorţii animalelor adoptând o strategie teoretic pentru bunăstarea acestora. Există însă voci care spun că avem de-a face doar cu o "altă tentativă diversionistă de a prosti electoratul sensibil la subiectul protecţiei animalelor."
Snuppy, primul câine clonat al lumii, s-a născut în 2005.
Snuppy, primul câine clonat al lumii, s-a născut în 2005. (Captură Foto)

Din septembrie 2013, când Ionuţ Anghel, un băieţel de 4 ani, a murit muşcat de câini cu stăpân pe un teren privat de lângă Parcul Tei, problema câinilor maidanezi a devenit una dintre cele mai fierbinţi şi controversate la nivel de ţară. În timp ce unii susţin că străzile trebuie curăţate de maidanezi, iubitorii animalelor acuză municipalităţile că au făcut o adevărată afacere din masacrarea animalelor fără stăpân. De altfel, România şi-a câştigat o tristă notorietate în afara graniţelor după ce imagini cu câini înfometaţi, mâncându-se literalmente între ei, au fost prezentate presei.

În acest context, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat joi Strategia pentru "protecţia şi bunăstarea animalelor". Structurat pe 6 axe prioritare - respectiv abandonul şi înmulţirea, gestiunea veterinară de ridicare a animalelor, adăposturile (care să fie transformate în centre de adopţii), adopţia şi responsabilitatea civică în respectarea drepturilor animalelor, includerea animalelor în varii programe sociale şi, finalmente, eutanasierea - proiectul propune o serie de măsuri "revoluţionare" precum înfiinţarea unei Poliţii a Animalelor în cadrul Poliţiei Locale. De asemenea, Primăria "va analiza" înfiinţarea unui Serviciu Municipal de Urgenţă şi Resuscitare Veterinară - "SMURV", în dotarea căruia să existe clinici veterinare mobile care să poată asigura intervenţii veterinare pe raza Municipiului, înfiinţarea unui cimitir şi a unui crematoriu de animale etc.

Proiectul mai "vorbeşte" despre înfiinţarea, în parteneriat cu Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement şi Primăriile de sector, de spaţii speciale delimitate, amenajate corespunzător pentru plimbarea animalelor, mini dog-park-uri cu infrastructură aferentă, unde să se desfăşoare evenimente special dedicate acestora. De asemenea, pentru diversificarea ofertei turistice, Gradina Zoologică va analiza crearea unui centru de tip fermă a animalelor în care să poată fi "utilizate" inclusiv "animale fără stăpân", un centru de cercetare etologică în care să fie studiate comportamentele animalelor şi să poată fi organizate seminarii şcolare în aer liber pe aceste teme, un loc care să comporte însă şi terenuri de dresaj, activităţi cu animale de companie etc.

Aparent lăudabil, căci bate moneda pe prevenirea abandonului prin campanii de informare, pe transformarea adăpostului în centre de adopţii etc., proiectul pare însă, în opinia Asociaţiei Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor (ACAB), "doar o altă tentativă diversionistă de a prosti electoratul sensibil la subiectul protecţiei animalelor, distrăgând atenţia de la problemele gestionării câinilor fără stăpân ori de la maniera şicanatorie în care tratează autorităţile, deţinătorii de animale."

"În primul rând, proiectul este în întregime futil/inutil/ilegal pentru că nu reglementează ceva concret ci doar informează bucureştenii despre o serie de intenţii ale autorităţilor. Or, din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă, informarea despre intenţii/strategii nu se face printr-un act normativ de nivel inferior cum este o hotărâre a CMMB", atrage atenţia ACAB.

În al doilea rând, sub aspect juridic, reglementarea în materia ”protecţiei şi bunăstării animalelor în municipiul Bucureşti” este ilegală, susţine ACAB, pentru că, activitatea de reglementare în domeniul deţinerii/creşterii animalelor este dată prin lege (art. 10 din Legea 205/2004), ANSVSA, activitatea de monitorizare a respectării normelor de protecţie a animalelor este dată prin lege (art. 10 şi art. 30 din legea 205/2004) ANSVSA şi Ministerului de Interne în colaborare cu asociaţiile de protecţie a animalelor, iar activitatea de sancţionare a încălcării normelor este dată prin legea ANSVSA, Ministerului de Interne (art. 29 din Legea 205/2004) şi Poliţiei Locale (deşi, în opinia noastră această atribuţie a Poliţiei Locale este inaplicabilă pentru că, pe de o parte, art. 6, lit. e) din Legea 155/2010 a Poliţiei Locale stabileşte că sancţiunile se dau ”potrivit competenţelor”, nu indică precis cu nr. an şi nr. MOF, potrivit normelor de tehnică legislativă, care este legea pentru a cărei încălcare vor aplica sancţiuni agenţii Poliţiei Locale şi, pe de altă parte, legislaţia de protecţie a animalelor reglementează ea însăşi cine sunt cei ce aplică sancţiunile, printre aceştia nenumărându-se reprezentanţii Poliţiei Locale). Aşa fiind, CGMB nu poate adopta hotărâri în materia protecţiei şi bunăstării animalelor, arată organizaţia, în comunicatul remis Epoch Times.

Organizaţia mai atrage atenţia că sub pretextul identificării unei prime aşa zise ”axe prioritare” în ceea ce priveşte rezolvarea problemei animalelor fără stăpân, se intenţionează înfiinţarea unei ”Poliţii a animalelor” în subordinea Poliţiei Locale. Ori, potrivit ACAB, Primăria nu poate face în cadrul Poliţei Locale orice îi trece prin cap (de ce nu şi o poliţie a Avioanelor sau a Dronelor, dacă merge aşa). Organizarea Poliţiei Locale e stabilită (potrivit art. 4 şi art. 5 din Legea 155/2010) pe baza Regulamentului Cadru aprobat prin hotărâre de Guvern, ori, la acest acest HG (care nu prevede un department de poliţie a animalelor) nu se poate adăuga prin hotărâre de consiliu local. Mai mult, deşi Primăria se prevalează de faptul că, potrivit art. 6, lit. e) din Legea 155/2010 Poliţia Locală poate da amenzi, ACAB a arătat (vezi mai sus) că acest lucru nu este tocmai acceptabil.

Referitor la ”axa prioritară” constând în ”gestiunea veterinară de ridicare a animalelor”, ACAB susţine că acest concept este pe cât de pompos pe atât de nejustificat căci, pe de o parte, legislaţia nu prevede o competenţă a primăriilor în ceea ce priveşte ”ridicarea” altor animale în afară de câinii fără stăpân şi, pe de altă parte, pentru ridicarea câinilor fără stăpân, legislaţia prevede în amănunt respectarea normelor de protecţie şi bunăstare a câinilor în timpul capturării, precum şi faptul că tranchilizarea acestora se poate face numai în anumite condiţii şi numai sub supravegherea unui medic veterinar.

Cât despre axa vizând adoptarea animalelor, ACAB atrage atenţia că Primăria vorbeşte în documentul adoptat ieri de Consilierii Locali despre "segmentarea" animalelor în adoptabile imediat, care necesită reabilitare (?!) şi neadoptabile ceea ce este ilegal, căci contravine legii 155/2001.

În ceea ce priveşte ideea lansată de Primărie de a transforma "adăposturile pentru animale” în centre de adopţie apropiate ca distanţă de adoptator (după principiul ”adopţia lângă casă”), ”intenţiile” CGMB sunt fie cinice, fie redundante, fie ridicole, fie ilegale şi subversive, fie toate acestea la un loc, consideră organizaţia.

Cinismul apare ca evident mai ales prin fluturarea principiului generos al ”adopţiei de lângă casă”, în condiţiile în care de ani de zile şi până astăzi, cetăţenii care vor să adopte un câine sunt siliţi de ASPA să se deplaseze zeci de km prin tot soiul de coclauri, până la adăpostul de câini din Bragadiru, situat în afara Bucureştiului.

Tot cinică e şi anunţarea transformării adăposturilor de câini în centre de adopţie în condiţiile în care, OUG 155/2001 dar şi HG 1059/2013 prevăd că adăposturile de câini comunitari sunt de fapt centre de adopţie în care publicul are acces 8 ore pe zi, are dreptul să fotografieze animalele, să socializeze cu acestea, să beneficieze de spaţii de primire etc. Or, după ce a transformat adăposturile de câini în fortăreţe în care accesul cetăţenilor e limitat şi obstrucţionat ilegal, CGMB are acum revelaţia ”transformării” acestor asdăposturi-fortăreţe în ce ERAU, de fapt, din perspectiva legii: ”centre de adopţie”.

Tot tardivă şi ridicolă pare şi iniţiativa în ”premieră naţională” a înfiinţării unor adăposturi pentru alte animale decât câini. Or, existenţa acestor adăposturi, pe lângă consiliile locale este reglementată de legea 205/2004 încă din anul 2004 (art. 27) ca loc de cazare a animalelor confiscate de către Poliţie sau DSVSA, ”în vederea adopţiei sau valorificării”, susţine organizaţia.

În ceea ce priveşte cea de a patra ”axă prioritară” identificată de autorii proiectului constând în schimbarea mentalităţii bucureştenilor faţă de actul de adopţie, deşi generoasă ca principiu, acesta cuprinde, potrivit ACAB, intenţii ilegal-restrictive prin aplicarea obligatorie a aşa-zisului criteriu al potrivirii dintre adoptator şi câinele ce urmează a fi adoptat, în condiţiile în care legea prevede că orice câine poate fi adoptat de orice persoană.

Utilizarea câinilor fără stăpân dresaţi în diverse activităţi este o acţiune pozitivă dar rămâne de văzut, în ce fel concret va fi pusă în aplicare, mai susţine organizaţia. Referitor la înfiinţarea spaţiilor/parcurilor pentru plimbarea câinilor, aceasta este deja prevăzută în legea spaţiilor verzi intravilane şi deci nu e nevoie decât de aplicarea legii respective şi nu de o întreagă ”strategie de protecţie a animalelor”.

Referitor le intenţia Primăriei de a crea în premieră naţională un Serviciu Municipal de Urgenţă şi Resuscitarea veterinară, ACAB consideră ideea de-a dreptul stupidă, în condiţiile în care acest serviciu nu poate funcţiona decât cu medici de specialitate, or Primăria nu poate angaja veterinari, căci, conform legii 161/1998 ce reglementează această profesie, "profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, cu organizare autonomă reglementată. Este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari."

Primăria ar putea deci face cel mult contracte cu varii cabinete, arată ACAB, subliniind ridicolul acestui demers, în condiţiile în care Primăria n-a reuşit să castreze câinii din Capitală, lucru pe care avea competenţele legale şi chiar datoria faţă de cetăţeni să îl facă.

"Referitor la Cimitirul de animale sau crematoriul de animale, sunt iniţiative economice care pot fi realizate şi de către persoane fizice sau juridice de drept privat şi care nu au legătură neapărat cu protecţia şi bunăstarea animalelor.

(De remarcat şi raportul NEGATIV al Direcţiei de Dezvoltare Urbană şi al Direcţiei de Mediu-ataşat proiectului care invocă printre altele ilegalitatea propunerii, absenţa resurselor bugetare sau a locaţiilor necesare dezvoltării proiectului)", concluzionează organizaţia, în opinia căreia strategia este doar un demers populist, un fel de "prurit mesianic."

Proiectul votat în Consiliul General poate fi accesat aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne