Protest la Stuttgart, faţă de uciderea în masă a câinilor comunitari din România

Însoţiţi de câini adoptaţi din România şi având alături mici sicrie, simbolizând soarta maidanezilor din ţara noastră, un grup de germani a protestat la Stuttgart, cerând oprirea uciderii în masă a câinilor comunitari.
Protest împotriva uciderii câinilor comunitari din România, 17 octombrie 2015.
Protest împotriva uciderii câinilor comunitari din România, 17 octombrie 2015. (Claudiu Dumitriu)

În jur de 250 de persoane au protestat, sâmbătă, la Stuttgart, faţă de uciderea în masă a câinilor comunitari din România. Potrivit deputatului Remus Cernea, prezent la eveniment, o parte din participanţi au venit însoţiţi de câini, mulţi dintre aceştia adoptaţi din România.

La eveniment au luat parte de asemenea europarlamentarul german Stefan Eck, politician care a adresat în repetate rânduri problema câinilor maidanezi din România, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor Claudiu Dumitriu şi Peter Hoffken din partea organizaţiei PETA Germany.

"Acesta a fost cel de-al treilea protest organizat în Germania. Cu această ocazie, PETA Germany ne-a înmânat, simbolic, dlui Remus Cernea, dlui Eck şi mie, o petiţie adresată preşedintelui Iohannis, prin care se cere stoparea actualului mod de abordare a problemei câinilor comunitari, care sunt ridicaţi şi încarceraţi în condiţii sinistre, unde se mănâncă efectiv între ei", a declarat, pentru Epoch Times, Claudiu Dumitriu.

Potrivit vicepreşedintelui FNPA, petiţia a strâns 37.000 semnături şi se speră ca, până la sfârşitul anului, să strângă peste 100.000.

"Din punctul meu de vedere e absolut ruşinos pentru România. Rămâne să vedem cum va reacţiona preşedintele Iohannis", a mai adăugat dl Dumitriu, reamintind că şeful statului a fost întâmpinat, în iulie 2015, la Szalsburg, de activiştii austrieci pentru drepturile animalelor care au protestat faţă de uciderea câinilor vagabonzi din România şi, cu toate acestea, nu a făcut nimic.

Dumitriu a mai amitit că şeful statului a declinat solicitarea reprezentanţilor Intergroup on the Welfare and Conservation of Animals- din care fac parte peste 100 de eurodeputaţi - de a le acorda o întrevedere.

"Reprezentanţii a 100 de europarlamentari solicită o întrevedere de o jumătate de oră pe o temă, chestiunea de refuză această întrevedere sub diverse pretexte, ba că e ocupat, ba că nu e de competenţa lui, e inadmisibilă", a declarat Dumitriu.

Sănătatea populaţiei în pericol?

Activistul pentru drepturile animalelor a mai precizat că, odată cu aşa-numita Lege Ionuţ, adoptată în septembrie 2013, câinii maidanezi au fost transformaţi într-o afacere de autorităţi, afacere ce tinde însă să depăşească sfera drepturilor animalelor, devenind una de sănătate publică. Astfel, dacă până la adoptarea legii Ionuţ, medicii veterinari, când mergeau prin sate, vaccinau gratuit câinii ţăranilor, odată cu legea 258/2013, doar câinii microcipaţi, înregistraţi în baza naţională de date, preluată prin lege de Colegiul Medicilor Veterinari, vor mai beneficia gratuit de vaccinare antirabică.

"Costurile unei vaccinări sunt ridicate pentru cei de la ţară, şi nu îşi vor permite vaccinarea. Iar odată cu noua lege, medicii când au venit la sate, nu au mai făcut vaccinuri antirabice gratuite pentru câinii ţăranilor, aceştia nefiind microcipaţi şi înregistraţi", relatează Dumitriu.

Astfel, în acest an, în jur de 3,5 milioane de câni cu deţinător au rămas nevaccinaţi, situaţie fără precendet în România, să nu mai vorbim de UE. Claudiu Dumitriu a precizat că această problemă, practic o bombă cu ceas, i-a fost ridicată comisarului european pentru Sănătate şi Siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, căruia europarlamentarul Bernard Stefan Eck i-a înmânat un amplu material despre problemele ridicate de Legea 258, elaborat de Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor şi Occupy for Animals.

Nevaccinarea câinilor nu este o problemă care priveşte doar România, căci poate avea consecinţe transfrontaliere. În caz de izbunire a unei epidemii, nimeni nu poate garanta că patrupede infestate nu trec graniţa în ţari vecine, răspândind boala. În aceste condiţii, UE ar putea şi chiar ar trebui să intervină (având competenţa respectivă), ceea ce ar crea un precedent ruşinos pentru ţara noastră, a adăugat vicepreşedintele FNPA.

Reamintim că de la adoptarea legii care permite eutanasierea câinilor vagabonzi, cunoscută îndeobşte ca Legea Ionuţ, asociaţiile de protecţie a animalelor şi iubitorii de animale, în genere, acuză uciderea inutilă şi adesea, în chinuri groaznice a unor câini în adăposturile primăriilor. De asemenea, activiştii acuză relele tratamente aplicate animalelor, ţinute adesea în condiţii insalubre, bătute şi înfometate până când ajung piele şi os, sau se mănâncă între ele.

Cazuri precum cel al adăpostului din Baia Mare unde câinii se mănâncă între ei, rele tratamente aplicate câinilor din Năvodari, unde un angajat a fost filmat în timp ce bătea animalele cu sălbăticie, eutanasierile brutale de la Suceava şi multe alte asemenea cazuri au făcut înconjurul lumii.