"Un pas important al omenirii va fi cel al renunţării la proprietate" - Oana Bogdan a stârnit un "tsunami" în spaţiul public

UPDATE. Reacţiile negative au continuat să curgă, inclusiv la postarea prin care Oana Bogdan şi-a nuanţat declaraţiile anterioare care au stârnit vâlvă.

"Mai mult întuneric ai adus cu postarea asta. Îţi mulţumesc anyway pt răspuns, mă numar printre cei care au cerut un răspuns. Nu mă linişteşte cu nimic acest text, ba chiar încep să-mi pun alte întrebări. În orice caz, dezbaterea, schimbul de argumente şi opiniile diferite - this is the ONLY way forward", i-a scris Sébastien Slavitescu, membru PLUS.

"Exact comentariul dumneavoastră spune lucrul pentru care este supărată lumea, iar dvs nu înţelegeţi de ce. Fiindcă aberaţi şi nu înţelegeţi. Susţinătorii Plus sunt în general mici întreprinzători, iar dumneavoastră loviţi în proprietatea privată şi nici nu cred că înţelegeţi ce spuneţi", a declarat Viorel Rus.

"Ai scris un text bolşevic ca să explici că de fapt n-ar fi nimic bolşevic în afirmaţiile anterioare. Good job", a precizat George Rîpă, consultant politic."

"Faceţi parte dintr-un partid socialist? da sau nu?", a întrebat Alexandru Zaharia.

"Fotbalul se joacă pe goluri şi politica pe voturi. După postarea dumneavoastră de azi, am decis să NU mai votez PLUS până când nu veţi fi dată afară din partid. Dacă vreţi să faceţi un bine partidului, cel mai bine ar fi să vă daţi singură demisia", a scris Florin Atreides.

Alţii, în schimb, s-au arătat mulţumiţi de explicaţiile liderului PLUS.

"Eu sunt mulţumit de răspunsul dvs. mai mult decât limpede şi lămuritor", a afirmat Bogdan Damian.

"Nu trebuie să-ţi ceri scuze pentru că tu crezi într-o utopie care nu e în concordanţă cu ideile propovăduite de liderul partidului. E opinia ta. Nu te mai lua după toţi proştii de pe internet!", a precizat Adrian Stan.

"Bravo Oana, tot înainte! Curaj,dorinţe şi acţiuni multe în continuare!", a transmis Nicolas Triboi.

"Oana-Maria Bogdan, nu mai aveam nevoie de nicio dovadă dar ai votul meu. Încă nu sunt convins că ai făcut o alegere bună prin a nu candida la europarlamentare. De oameni ca tine are nevoie Europa. Acum. Dar sunt convins că vei sfinţi şi sluji locul pe care l-ai ales în prezent, prin înţelepciunea înaintaşilor şi cu gândul la generaţiile viitoare", a punctat Roland Müller.

Vedeţi aici interacţiunea de pe pagina Oanei Bogdan.

* * *

UPDATE. Liderul PLUS Oana Bogdan se apără, marţi, în cadrul unei postari pe pagina sa de socializare, după scandalul declanşat în spaţiul public de unele dintre declaraţiile sale considerate ca fiind de sorginte comunistă.

Vă prezentăm mai jos reacţia liderului PLUS:

"Sunt la Piteşti, pe stradă. Mă sună lumea să-mi spună că arde feisbucul, că vuieşte presa, că s-au găsit comunişti, sexo-marxişti şi leninişti la PLUS. Respectiv, că subsemnata a comis o impietate totală, un delict de opinie, care a inflamat o mână de domni ce nu-şi pot reveni din şoc.

Totul a pornit de la un comentariu al meu din 1 decembrie 2018 la declaraţia din 1912 a unui şef nigerian de trib, postată de un coleg arhitect:

'Teritoriile pe care le locuim aparţin unei familii vaste, din care mulţi au murit, puţini trăiesc acum şi nenumărate generaţii urmează a se naşte'. O expresie cu înţeles similar îi atribuia şi Delavrancea lui Ştefan cel Mare.*

Înainte de orice, aş vrea să fie clar că sunt imună la orice formă de bullying online, că nu mă impresionează atitudinile vădit exagerate. Se răstălmăcesc cuvinte şi se interpretează cu rea credinţă. Nu mă sensibilizează deloc aceste practici. Eu cred în misiunea mea şi a colegilor mei.

Astfel, vă rog să-mi îngăduiţi să revin cu câteva lămuriri la acest comentariu pentru a reaşeza lucrurile în matca unei dezbateri de bun-simţ.

1. Nu a fost vorba nicio clipă în comentariul meu de confiscarea sau deposedarea forţată de proprietate a oamenilor. Ştim cu toţii care sunt sensibilităţile istorice ale românilor şi câte suferinţe a provocat confiscarea violentă a pământurilor şi a bunurilor în anii ’50. Bunicii mei au suferit şi ei, ca atâţia alţi români, din cauza ticăloşiei colectivizării. Mai ştim, de asemenea, că suntem societatea cu cel mai mare număr de proprietari de locuinţe din Europa (97%). Prin urmare, orice referinţă la vreun model de expropriere precum cel practicat de stalinişti şi comunişti este lipsită de temei.

2. Sunt antreprenor, sunt fondatorul unei companii private şi ştiu foarte bine ce înseamnă proprietatea privată în economia de piaţă. Dar ca arhitectă, am fost mereu interesată de patrimoniul material şi imaterial al comunităţilor umane. Acest interes m-a şi adus înspre politică, unde ideea care îmi însufleţeşte angajamentul este aceea a grijii pentru bunul comun, pentru lucrul public. Am convingerea intimă că societatea românească, traumatizată chiar prin minciuna „proprietăţii întregului popor” şi guvernată haotic de trei decenii încoace, are nevoie să-şi redefinească responsabilitatea pentru ceea ce ne este comun: istoria, patrimoniul cultural, oraşele, străzile, valorile, viitorul.

3. Ceea ce putem constata cu toţii în ultimii 30 de ani este un triumf haotic al individualismului şi o teamă de a asuma responsabilităţi comune pentru lucruri comune. Românii se plâng, pe bună dreptate, că străinii le cumpără terenurile. Dar nu ar fi oare mai bine să gândim împreună modalităţi de a pune în valoare aceste terenuri în sânul comunităţilor locale? Păstrând proprietatea privată, desigur, dar dezvoltând responsabilitatea comunitară pe care am pierdut-o şi de care avem atâta nevoie.

4. Pe de altă parte, vedem astăzi extinzându-se în jurul nostru diferite forme de renunţare la proprietate şi de împărtăşire a bunurilor şi serviciilor. Acum zece ani plăteam pentru a citi un articol, azi se promovează tot mai mult sursele libere, enciclopediile online, softurile cu acces liber. Airbnb şi Uber sunt platforme prin care oamenii îşi transformă proprietăţile în bunuri împărtăşite şi servicii comune – vorbim de 'sharing economy'. Tot mai multe oraşe adoptă ideea de transport în comun gratuit, pentru a diminua tocmai poluarea şi aglomeraţia cauzate de circulaţia maşinilor private. Tot mai mulţi oameni preferă să plătească pentru servicii de mobilitate, nu pentru un autoturism, pentru lumină, nu pentru un bec, pentru dreptul la locuire, nu pentru o locuinţă – vorbim de economia circulară.

5. Resursele materiale ale ţării şi ale planetei, în general, sunt limitate. Dacă ne lansăm într-o competiţie înverşunată pentru stăpânirea şi exploatarea lor, vom avea de suferit toţi şi mai ales vor avea de suferit generaţiile viitoare. De aceea, cred că e nevoie de multă creativitate politică pentru a imagina, alături de proprietatea exclusivă, forme de guvernanţă colaborative, deschise, mai responsabile faţă de societate şi faţă de planeta Pământ, pe care o „consumăm” cu bună ştiinţă. Ce lăsăm moştenire generaţiilor viitoare?

6. Ceea ce ne va duce înainte ca societate este încrederea în bunul public (material şi imaterial) şi nicidecum acumularea individuală de obiecte şi pământuri. Noi vrem să propunem o politică prin care să le redăm oamenilor încrederea şi convingerea că merită să lucrăm împreună la construirea unei societăţi mai bune pentru copiii noştri. Nu palatele pe trei străzi şi înconjurate cu ziduri groase ale baronilor locali definesc gradul de dezvoltare a societăţii, ci felul în care ştim împreună să ne gestionăm ceea ce ne aparţine tuturor: resurse, pământuri, tradiţii şi speranţe.

Aş reveni în final la înţelepciunea africană postată de colegul meu arhitect la 1 decembrie 2018: 'teritoriile pe care le locuim aparţin unei familii vaste, din care mulţi au murit, puţini trăiesc acum şi nenumărate generaţii urmează a se naşte'. Noi, cei de azi, suntem cei puţini care avem datoria să transmitem mai departe ceea ce am primit ca moştenire. Ceea ce dăm fiecare dintre noi copiilor noştri este o chestiune privată. Dar ceea ce vom şti să lăsăm generaţiilor ce vin este o responsabilitate comună şi acesta este ţelul ultim al politicii, pentru care merită să ne sacrificăm interesele private.

Am însă un regret: practica folosirii în dezbaterea publică a unor suferinţe enorme îndurate de cetăţenii din România este inadmisibilă. Simt nevoia să le cer eu scuze celor care au suferit în urma terorii comuniste şi au fost induşi în eroare de interpretările rău intenţionate. Nu a fost nicio secundă intenţia mea de a lăsa loc de astfel de interpretări şi sunt profund întristată de modul acesta de folosire a unor traume ale societăţii într-un război politic. Puteţi să mă atacaţi, puteţi să mă contraziceţi şi puteţi să mă criticaţi. Căci trăim încă într-o democraţie. Acea democraţie pentru care oameni precum Ion Raţiu au luptat „până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine“. E profund democratic să nu fii de acord cu cineva, dar să utilizezi emoţii profunde ale societăţii doar ca să mânjeşti pe cineva este inadmisibil.

* Postarea completă a colegului meu, arhitect:

'Teritoriile pe care le locuim aparţin unei familii vaste, din care mulţi au murit, puţini trăiesc acum şi nenumărate generaţii urmează a se naşte' - declaraţia unui şef nigerian de trib, în 1912. O expresie cu înţeles similar îi atribuia şi Delavrancea lui Ştefan cel Mare.

Multe extreme astăzi, poate prea multe. Sărbătorile naţionale sunt, totuşi, prilejuri de a conştientiza şi afirma lucrurile care ne aduc împreună. Pentru a oferi un viitor mai bun urmaşilor noştri. Sau, în limbaj contemporan, pentru durabilitate.

Sigur, există nenumărate motive să fim nemulţumiţi, însă ajungem până la urmă tot la nemulţumirea personală. Pentru că fiecare dintre noi este responsabil de binele comunităţii din care face parte, orice nereuşită a acesteia este o nereuşită proprie. Am dat greş până acum fiecare dintre noi, pe bucăţica noastră de responsabilitate. Am ratat. Eu, personal, sunt conştient că am ratat.

Dar dacă această mare comunitate se numeşte România şi nu ne place de ea, atunci e tot responsabilitatea noastră să ne preocupăm în primul rând de cei care ne urmează. Măcar ei să fie mândri de ţara lor. Dar pentru aceasta trebuie ca noi să ne educăm şi apoi să îi educăm pe ei. Hai să vorbim mai mult despre 2030 sau 2050!

Dacă România următorilor ani va fi una a interesului comun peste interesul personal, atunci ne va fi dificil la început, apoi foarte bine. Dacă va fi a interesului personal peste cel comun, ne va fi din ce în ce mai greu, dezbinându-ne din ce în ce mai mult, în dispreţul tuturor şi fără a o recunoaşte public.

La mulţi ani, România!'

Comentariul meu: 'Cred că un pas important al omenirii va fi cel al renunţării la proprietate. Când nu vor mai exista teritorii care să aparţină unui om, trib, neam sau corporaţie, vom reuşi să convieţuim armonios pe planeta Pământ. Eu am încredere că acest lucru se va întâmpla în timpul vieţii mele.'"

* * *

Unul dintre membrii marcanţi din conducerea PLUS, Oana Bogdan, catalogată de Dacian Cioloş drept "roata motrice în jurul căreia s-a construit echipa executivă care a dat formă şi substanţă proiectului politic RO devenit, mai apoi, PLUS", a stârnit un adevărat "tsunami" în spaţiul public după ce a vehiculat o serie de idei controversate.

"Cred că un pas important al omenirii va fi cel al renunţării la proprietate. Când nu vor mai exista teritorii care să aparţină unui om, trib, neam sau corporaţie, vom reuşi să convieţuim armonios pe planeta Pământ. Eu am încredere că acest lucru se va întâmpla în timpul vieţii mele", a comentat Oana Bogdan, pe 1 decembrie 2018, la o postare pe Facebook.

Într-un interviu acordat recent ziarului De Standaard din Belgia, liderul PLUS a fost întrebat dacă ar putea schimba trecutul, ce anume ar schimba.

"Aş desfiinţa agricultura şi nu aş domestici animalele. Cred că am fi oameni mult mai buni dacă, în calitate de descendenţi ai vânătorilor şi culegătorilor, nu am avea proprietăţi şi am trăi în grupuri în loc de cupluri", a fost replica Oanei Bogdan, fost secretar de stat în Guvernul Cioloş, de profesie arhitect.

Ideile vehiculate au stârnit, marţi, mare vâlvă pe reţelele de socializare.

Vă prezentăm mai jos câteva dintre reacţii:

"A sunat Marx la Bruxelles, a zis că unii îi tot fură ideile.

Oana-Maria Bogdan, se tot întâmplă asta, din 1918 încoace. Momentan suntem pe la 100 de milioane de victime la nivel global, omorâte în numele abolirii proprietăţii private; şi de vreo 2-3 mai multe suflete ruinate, care au avut norocul să prindă un astfel de regim în timpul vieţii lor, dar care s-a prăbuşit înainte să îi omoare.

Pentru o mai bună înţelegere antropologică a omului, vă recomand următorii autori: Frans de Waal, Nicholas Wade, Feodor Dostoievski, Walt Disney", a reacţionat Istvan Tárkányi.

* * *

"Pe mine, care sunt de stânga moderată, mă sperie ideile Oanei Bogdan de la Plus (care visează la o lume fără nici un fel de proprietate) şi ale celor de la Demos (pe care-i consider, cu totul regretul, comunişti de-a dreptul).

Nu îmi place nimic din ceea ce ţine de extreme, mai ales într-o ţară în care extremele au făcut victime omeneşti secolul trecut.

Înţeleg că aceşti politicieni tineri sunt bine intenţionaţi, dar bunele intenţii au luat-o razna de prea multe ori în istorie şi s-a ajuns la dezastru.

Apoi, mai e o chestiune care mă sperie: unii dintre reprezentanţii partidelor noi induc tot mai insistent ideea că cine îi critică acţionează la comandă. Se sugerează că numai cei care-i laudă 'gândesc liber'.

Ni se cere, practic, ca în numele luptei cu PSD-ul, să închidem ochii indiferent de prostiile pe care le fac cei din partidele noi.

Îmi pare rău, dar dacă au intrat în această arenă, trebuie să înţeleagă cât mai repede că nu aşa funcţionează lucrurile.

Când devii persoană publică, acceptă că vei fi din ce în ce mai criticat. Se întâmplă peste tot pe planetă, astea sunt regulile jocului.

Eu sunt vehement antiPSD şi îmi asum asta deschis. Dar în nici un caz nu înseamnă că voi închide ochii la prostiile făcute de cei din opoziţie", a precizat jurnalistul Răzvan Chiruţă.

* * *

"Oana-Maria Bogdan crede că trebuie să renunţăm la proprietate. Adică să fim toţi sclavii ei, bănuiesc, că acum vizează să conducă România.

Fără dreptul de proprietate nu avem dreptul la exprimare. Nu avem dreptul să decidem ce să mâncăm. Nici ce să produce. Nici unde să mergem în vacanţă. Nu avem nici un drept. Toate deciziile ar fi luate colectiv, în grup aşa cum zice ea. Ce înseamnă asta? Că cineva, un grup de experţi sau un comitet al planificării va decide pentru noi. Ai nevoie de o slujbă? Pac, decide experta Oana Bogdan unde primeşti repartiţie. Vrei să te relaxezi? Pac, decid Oana Bogdan unde, la Băi la Amara. Vrei să mănânci dulciuri? Pac, decide doamna Bogdan că e mai bine să mănânci raţional răbdări prăjite.

Comunismul e bine-mersi văd în partidul domnului Cioloş.

În ceea ce priveşte traiul în grupuri în loc de cupluri, aştept să văd dacă tovarăşa Bogdan pune în practică propria idee. Sper să nu se agaţe de dreptul la proprietate asupra propriei persoane", a scris Bogdan Glăvan.

* * *

"Oana-Maria Bogdan este membru PLUS şi susţine abolirea proprietăţii private ca să trăim cu toţii armonios.

Abia aştept să încercăm din nou, că n-a mai făcut nimeni niciodată un astfel de experiment. Nici măcar în România n-au fost confiscate fabrici, ferme, terenuri, magazine, vile şi conace şi animalele din bătătură.

Natural, cei ce s-ar opune acestei Lumi Noi ar trebui trimişi la reeducare iar cei care nu vor să înţeleagă şi rămân elemente duşmănoase ar trebui trimişi la muncă silnică.

În noua orânduire comunitariană am fi cu toţii liberi să luăm cât de ne trebuie din tot ceea ce producem la comun după posibilităţi. Sigur, ar putea apărea lipsuri din cauză că unii iau prea mult sau nu produc pe măsura abilităţilor.

Cine ia prea mult e trimis la reeducare. Cine produce mai puţin decât ar putea e trimis la reeducare. Cine se plânge de lipsuri - reeducare!

O să interzicem deţinerea oricărei proprietăţi. Facem dormitoare comune, cantine comune, vestiare comune, băi comune. Azi te îmbraci cu nişte haine, mâine cu altele, depinde ce prinzi. Te speli cu aceeaşi periuţă de dinţi cu toţi, foloseşti acelaşi prosop, porţi acelaşi halat de baie.

Mănânci ce se serveşte în ziua aia, dormi unde găseşti loc, munceşti unde primeşti repartiţie, te uiţi la proiecţiile de pe marele ecran din piaţa mare, unde se adună toată lumea.

Glorie Noii Orânduiri!", a afirmat Ovidiu Neacşu.

* * *

Cum o descrie Cioloş pe Oana Bogdan

"Oana-Maria Bogdan este genul de femeie de care politica românească are nevoie pentru a căpăta substanţă, omenie şi justeţe.

E persoana cu cea mai mare capacitate de muncă creativă şi ordonată pe care o cunosc. În vara lui 2016, venea în guvernul pe care l-am condus ca secretar de stat responsabil cu patrimoniul la Ministerul Culturii. A fost suficientă o oră de discuţii despre modul în care patrimoniul material şi cel imaterial pot oferi valoare societăţii şi pot contribui la dezvoltare, pentru a înţelege că am de-a face cu o femeie nu doar foarte competentă, care vorbea din propria-i experienţă (arhitect consacrat în Bruxelles, membru al Comisiei de experţi UNESCO al oraşului Bruges), dar şi cu o vizionară şi o inovatoare pe care nimic nu o poate împiedica să transforme visurile în realitate.

Acea primă impresie s-a transformat în certitudine în 2017, când a decis să fie unul dintre iniţiatorii Platformei civice România 100 şi apoi, în 2018, unul dintre cei nouă fondatori ai proiectului politic RO care s-a concretizat, acum două luni, în PLUS. Iar la începutul anului trecut, a lăsat propriul birou de arhitectură şi urbanism din Bruxelles pe mâna salariaţilor şi s-a întors în România.

A fost şi este roata motrice în jurul căreia s-a construit echipa executivă care a dat formă şi substanţă proiectului politic RO devenit, mai apoi, PLUS.

Oana are o capacitate înnăscută de a atrage oameni inovatori, entuziaşti, determinaţi, cu spirit de echipă. Şi face asta pentru că deţine ea însăşi aceste calităţi.

Ea este, acum, membru al Biroului Naţional al partidului, responsabilă cu inovarea şi cu integrarea ideilor care - aparent disparate - capătă coerenţă şi direcţie clară atunci când ajung pe mâna ei.

Cu toate că ar fi avut profilul perfect, a decis să nu candideze la europarlamentare, pentru a se dedica în totalitate construirii partidului şi, prin asta, proiectului prin care România poate deveni o ţară din care nu doar să nu vrei să pleci, dar o ţară în care să te întorci - aşa cum a făcut-o şi ea.

Oana este un arhitect vizionar, pentru care forma lumii construite de om trebuie să reflecte armonia interioară din noi înşine. De aici, şi preocuparea sa constantă pentru Om şi pentru bunăstarea lui."