Comisia Europeană ”sacrifică” vlahii de dragul extinderii

Comisia Europeană, Bruxelles.
Comisia Europeană, Bruxelles. (JOHN THYS / AFP / Getty Images)

Comisia Europeană remarcă în raportul dat publicităţii la Bruxelles progresele şi minusurile Serbiei în procesul de apropiere de UE, dar nu menţionează niciun cuvânt despre situaţia românilor din Valea Timocului, ale căror drepturi nu sunt încă pe deplin respectate de Belgrad.

La 28 februarie, Consiliul Afaceri Generale a recomandat acordarea statutului de ţară candidată Serbiei, după negocieri prelungite provocate de România care a pus pe tapet situaţia vlahilor(românilor din Valea Timocului. CAG nu a luat însă o decizie formală, ca urmare a blocajului României, lăsând decizia finală pentru Consiliul European din 1 şi 2 martie.

La 1 martie, România şi Serbia au semnat protocolul pentru minorităţi, iar Comisia Europeană s-a angajat să continue ”monitorizarea strictă” a eforturilor Serbiei în privinţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor.

Preocupările României privind drepturile românilor din Timoc nu se regăsesc însă în raportul anual al Comisiei Europene de miercuri privind procesul de extindere în Balcanii de Vest, Turcia şi Islanda.

Raportul pe Serbia acoperă perioada octombrie 2011 - septembrie 2012. Progresele înregistrate de ţările candidate sunt cuantificate pe baza deciziilor politice, a legislaţiei adoptate şi a măsurilor implementate. Raportul se bazează pe informaţiile adunate şi analizate de Comisia Europeană, dar se folosesc şi alte surse, precum Guvernul Serbiei, statele membre ale UE, rapoartele Parlamentului European şi informaţii furnizate de diferite organizaţii internaţionale şi non-guvernamentale.

Mare parte din informaţiile Comisiei provin din vizita pe care o delegaţie a DG Enlargement a efectuat-o vara aceasta în Serbia. Problema constă în faptul că vizita a fost organizată de autorităţile de la Belgrad, care le-au arătat birocraţilor de la Bruxelles doar ce au dorit ele.

Un capitol important al raportului este reprezentat de Criteriile de la Copenhaga. Criteriile politice se referă la stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, drepturile omului şi protecţia minorităţilor. Totodată, sunt incluse şi cooperarea regională, relaţiile cu vecinii, cu celelalte ţări candidate şi cu statele membre UE.

Constituţia respectă în mare parte standardele europene, dar mai sunt necesare modificări pentru a respecta pe deplin recomandările Comisiei de la Veneţia, din martie 2007 privind relaţia dintre puterile statului. În schimb, CE remarcă progresele insuficiente în ceea ce priveşte reforma administraţiei publice, a sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei.

La capitolul libertate religioasă, documentul notează că aceasta este ”garantată şi în general respectată”, iar incidentele motivate religios au scăzut. În Serbia există 7 comunităţi religioase şi 18 organizaţii religioase. ”Lipsa de transparenţă şi consecvenţa în procesul de înregistrare continuă să fie unul dintre principalele motive care împiedică unele grupuri religioase mai mici în exercitarea drepturilor lor, inclusiv limitarea accesului la serviciul religios în limba respectivelor minorităţi”. Se aşteaptă încă o decizie a Curţii Constituţionale privind legea din 2006 care face diferenţa între organizaţiile religioase. Raportul din 2011 al Ombudsman-ului atrage atenţia asupra problemelor privind orele de religie şi statutul profesorilor de religie, cu referire în special la musulmani. De asemenea, unele instituţii media propagă un mesaj de ură la adresa comunităţilor religioase mici.

Aceasta este practic singura referire, indirectă, la vlahii din Timoc. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.

Multe încercări de a forma clase cu predare în limba română au fost zădărnicite de de autorităţi, pe motiv că s-au pierdut dosarele cu semnături.

În pofida garantării dreptului la libertate religioasă, Biserica Ortodoxă Sârbă se opune slujbelor în lima română în Valea Timocului. Cum poziţia sa este puternică în cadrul statului sârb, autorităţile de la Belgrad închid ochii la presiunile exercitate de Biserică asupra românilor din zonă.

Potrivit raportul, în Serbia există un cadru legal privind protejarea minorităţilor şi legislaţia este în general respectată.

Românii din Valea Timocului şi autorităţile de la Bucureşti au atras însă atenţia în nenumărate rânduri că au existat numeroase probleme cu autorităţile locale care refuză să respecte legislaţia, acestea având de multe ori o poziţie mult mai dură decât Belgradul.

De altfel, şi raportul subliniază că recomandările unor instituţii sârbe independente privind îmbunătăţirea cadrului electoral pentru consiliile minorităţilor nu au fost reţinute. În plus, CE spune că implementarea legislaţiei nu este uniformă la nivel regional. Voivodina primeşte o bilă albă, în timp ce situaţia nu este atât de bună în sud-vestul Serbiei, în parte şi ca urmare a lipsei de fonduri. Executivul european recomandă Serbiei îmbunătăţirea educaţiei în limbile minorităilor, inclusiv asigurarea manualelor şcolare necesare.

În Preševo, Bujanovac şi Medvedja, unde trăiesc etnici albanezi, situaţia este stabilă, incidentele de natură etnică fiind sporadice. În schimb, albanezii continuă să fie slab reprezentaţi în administraţia locală şi în companiile de stat. Situaţia este asemănătoare şi în cazul bosniacilor.

Raportul menţionează şi etnicii romi, a căror situaţie s-a ameliorat, dar mai sunt mulţi paşi de parcurs.

Concluzia la capitolul minorităţi este că acestea beneficiază de o legislaţie bună care este în general respectată şi au fost făcute progrese în îmbunătăţierea situaţiei lor, inclusiv a cetăţenilor de etnie roma.

În ceea ce privelte relaţiile cu vecinii, documentul precizează că Serbia are, în general, relaţii bune cu vecinii, inclusiv cu România. Serbia şi Romania şi-au extins cooperarea privind reglementarea statului minorităţilor prin Protocolul încheiat în martie.

Raportul nu merge mai departe, pentru a vedea modul în care prevederile Protocolului sunt respectate. Ori din martie şi până în prezent, discuţiile bilaterale pe această problemă au fost firave. Sârbii au invocat campania electorală, apoi perioada de acomodare necesară noului guvern.

Ar putea fi însă doar o strategie a sârbilor de a trage de timp sau de a ”uita”, după cum declara preşedintele Traian Băsescu, la 2 martie.

”Din păcate, sunt convins că nu intenţionat, ci absolut copleşiti de alte probleme legate de guvernare în Serbia şi de problema Kosovo, prietenii sârbi au uitat să vină să finalizăm acordul legat de problema minorităţilor.Noi n-am făcut nimic altceva decât să le amintim. Sigur, fără a le întârzia nici măcar pentru o clipă dobândirea statutului de candidat, care oricum se producea în Consiliul de astăzi (n.r. - 2 martie). Le-am amintit, au avut bunăvoinţa să rezolvăm problema", a punctat atunci şeful statului.

Raportul notează îngrijorările exprimate în mai multe rânduri de Bucureşti privind protecţia minorităţilor din Serbia şi menţionează faptul că cele două ţări au început să se ocupe de această problemă bilaterală sub medierea Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi, dar şi în cadrul bilateral.

Problema minorităţilor apare şi în Capitolul 23: Justiţie şi drepturi fundamentale.

Este menţionată situaţia dificilă a romilor, a refugiaţilor şi a cetăţenilor dislocaţi în interiorul Serbiei. Totodată, se arată că discriminarea pe baze etnice este în continuare răspândită.

O explicaţie pentru ”absenţa” vlahilor din raportul Comisiei ar putea fi ambiţiile comisarului pentru extindere, Stefan Füle, care este un adept al primirii de noi membri, în pofida crizei economice şi a unei ”oboseli” a extinderii. O dovadă în acest sens este recomandarea de miercuri a CE privind acordarea statutului de ţară candidată Albaniei, ţară lipsită practic de orice şanse de a deveni membră a UE pe termen mediu, în opinia analiştilor şi a mai multor oficiali europeni.

De la semnarea Protocolului pe minorităţi, şi autorităţile române şi asociaţiile vlahilor, prin petiţii şi intervenţii la UE şi pe lângă Belgrad, au încercat să obţină progrese în ceea ce priveşte recunoaşterea vlahilor din Valea Timocului drept români. O serie de analişti consideră însă că eforturile nu au fost suficiente, astfel încât Bruxelles-ul să înţeleagă pe deplin situaţia timocenilor.

Pe lângă continuarea eforturilor de convingere, România dispune şi de alte ”arme”. Aşa cum a blocat discuţiile din martie, Bucureştiul poate bloca începerea negocierilor de aderare ale Serbiei.