Colaborare istorică SUA-UE în domeniul explorării spaţiale îndepărtate

(NASA via Getty Images)

Agenţia spaţială americană NASA şi omologul ei european, ESA, au anunţat, în cursul acestei săptămâni, încheierea unui parteneriat pentru a organiza un zbor în jurul Lunii în 2017, fără astronauţi la bord. Proiectul se anunţă a fi o primă etapă dintr-o cooperare promiţătoare, ce vizează explorarea spaţială cu astronauţi la bord dincolo de orbita terestră, informează gândul.info.

Potrivit acestui acord, ATV-ul european ("Automatic Transfer Vehicle") va fi modificat pentru a deveni un modul de serviciu pentru vehiculul spaţial american Orion, conceput pentru a transporta astronauţi spre un asteroid şi apoi pe Marte, în jurul anilor 2030. Construit pentru a transporta provizii şi carburant pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), ATV-ul a efectuat deja cu succes trei misiuni către ISS, începând din 2008.

Dispozitivul modificat va fi ataşat direct sub capsula Orion şi va furniza propulsie, electricitate, control termic, dar şi apa, alimentele şi alte provizii de care vor avea nevoie astronauţii care se vor afla la bordul acestui vehicul spaţial, un succesor al navetelor americane.

Primul zbor de testare a capsulei Orion, fără astronauţi la bord, este prevăzut pentru anul 2014. Totodată, NASA prevede o a doua misiune în jurul Lunii, în anul 2021, de această dată cu astronauţi la bord.

"Este vorba despre prima etapă dintr-o cooperare internaţională dincolo de orbita terestră joasă", a declarat William Gerstenmaier, director adjunct al NASA pentru misiuni de explorare spaţială cu echipaje umane la bord, în cadrul unei conferinţe de presă ce a fost organizată la Centrul spaţial Johnson din oraşul Houston.

"Cred că acest acord va fi extins mult mai mult decât acela pe care se bazează Staţia Spaţială Internaţională (ISS), atunci când vom avansa în explorarea spaţială şi vom dezvolta noi sisteme destinate zborurilor ce vor trece de orbita joasă", a mai precizat William Gerstenmaier, declarându-se convins de faptul că explorarea spaţială va deveni "internaţională".

La rândul său, Thomas Reiter, coordonatorul misiunilor cu echipaje umane la bord din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), a subliniat că parteneriatul recent încheiat deschide o nouă etapă în cooperarea spaţială transatlantică.

"Decizia NASA de a coopera cu ESA la programul ei de explorare spaţială cu echipaj uman la bord, în care agenţia europeană furnizează un element esenţial pentru aceste misiuni, reprezintă un semnal puternic despre încrederea pe care NASA o are în capacităţile ESA", a subliniat Thomas Reiter, care a mai menţionat că "şi pentru ESA acest parteneriat reprezintă o contribuţie importantă în explorarea spaţială".

Reticentă până în prezent faţă de ideea unei cooperări internaţionale în ceea ce priveşte explorarea spaţiului îndepărtat cu echipaje umane, NASA pare, graţie acestui parteneriat, să fi devenit mult mai cooperantă faţă de o astfel de abordare.

Potrivit unui raport întocmit de Academia americană pentru ştiinţe, publicat în decembrie, NASA nu va putea să îşi realizeze toate misiunile din bugetul ce i-a fost alocat (18 miliarde de dolari pe an) de către Congresul american în aceşti ani marcaţi de dificultăţi bugetare, cooperarea internaţională pentru explorarea spaţiului îndepărtat, prin misiuni cu echipaje umane, părând să fie singura opţiune viabilă.

"Mesajul este acesta: Statele Unite trebuie, dacă doresc să rămână liderul mondial din domeniul spaţial, să colaboreze mai strâns cu celelalte ţări pentru a defini viitoarele obiective din explorarea spaţială", a declarat John Logsdon, fostul director al Space Policy Institute, din cadrul Universităţii George Washington.

Niciun om nu a zburat dincolo de 600 de kilometri deasupra Terrei, de la ultima misiune Apollo spre Lună, în 1972. După Apollo, NASA a construit naveta spaţială, al cărei ultim zbor a avut loc în 2011 şi care a permis Statelor Unite, într-un interval de 30 de ani, să construiască ISS (o cooperare cu 17 ţări) şi să plaseze pe orbită primul telescop spaţial, Hubble. Naveta s-a limitat însă la zboruri spaţiale cu echipaj uman la bord, pe orbite terestre joase.