Legea dării în plată, adoptată de parlamentari

După numeroase proteste, controverse, intervenţii pro şi contra, legea dării în plată a fost adoptată, miercuri, în Parlament, cu 207 voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, relatează Hotnews.

Actul normativ va fi trimis preşedintelui Iohannis spre promulgare urmând să devină operaţională la 15 zile de la promulgarea ei.

Reamintim că această lege pentru a cărei susţinere români îndatoraţi la bănci au ieşit în stradă cu funii legaţi la gât, ca o metaforă a disperării la care au ajuns după ce şi-au văzut ratele dublate, a fost puternic criticată de bancheri. În controverse s-a implicat şi Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, acesta susţinând că legea dării în plată echivalează cu o întoarcere la troc. Dacă azi se permite să laşi băncii cheia de la casă în contul datoriei, de ce nu ai lăsa mâine frigiderul sau maşina de spălat, s-a întrebat guvernatorul.

Împotriva formei iniţiale a legii dării în plată au fost şi Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, FMI, agenţiile de rating, Consiliul Investitorilor Străini şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Totodată, legea a primit aviz negativ de la Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Unul dintre principalele puncte de disensiune între iniţiatorii legii şi contestatarii acesteia au fost plafonul până la care se va aplica actul normativ . În final, s-a ajuns la concluzia că de această lege vor beneficia doar cei care au contractat creditele mai mici de 250.000 de euro, arată Hotnews.

Un alt subiect care a stârnit discuţii aprinse a ţinut de aplicarea retroactivă a legii, respectiv dacă aceasta se va aplica inclusiv celor ce au fost deja executaţi silit sau în curs de executare silită. În final, s-a decis ca darea în plată să se aplice şi celor aflaţi în executare silită şi celor la care executarea silită s-a încheiat.

Cel de al treilea punct controversat viza aplicarea legii la orice fel de credite garantate cu ipoteca, cu alte cuvinte, au existat temeri că de această lege vor beneficia şi cei ce au luat credite pentru a construi mall-uri sau clădiri cu scop comercial. Finalmente, s-a decis ca legea să se aplice doar în cazul în care creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă.