Chinezii şlefuiau topoarele acum 6.500 de ani mai bine decât o face tehnologia modernă

Topor din cultura neolitică Liangzhu din China antică, C. 2500 î.Hr.
Topor din cultura neolitică Liangzhu din China antică, C. 2500 î.Hr. (Screenshot via youtube)

Mulţi oameni sunt de părere că tehnologia modernă este foarte avansată, însă cercetările profesorului Peter J. Lu, efectuate în cadrul Universităţii Harvard, au arătat că populaţia Chinei de acum 6.500 de ani putea să sculpteze şi să şlefuiască mult mai bine decât o putem face, în prezent, cu ajutorul celor mai moderne tehnologii din domeniul finisajului.

Profesorul Lu a descoperit în anii 1990 patru topoare chinezeşti antice pe care le-a supus mai multor cercetări ştiinţifice. Rezultatele cercetărilor au arătat că topoarele puteau fi finisate la o asemenea măiestrie numai de cineva ce deţinea o tehnică avansată. Expert în procesul de finisare a materialelor, profesorul a mai conclus că singurul material din care ar fi putut fi făcut instrumentul de şlefuit era diamantul.

Cele patru topoare de ceremonie aparţineau culturilor Sanxingcun şi Liangzhu şi au fost create între anii 2.500 şi 4.500 î.C. Chiar dacă iniţial s-a crezut că făuritorii topoarele au folosit pentru finisaj o piatră de quarţ, ceva mai târziu echipa de cercetătorii a înţeles că această teorie este greşită.

Pentru a afla compoziţia materialului din care au fost create, topoarele au fost supuse examinărilor cu ultrasunete, difracţie radio-grafică iar apoi au fost examinate cu ajutorul microscopului cu electroni. În urma cercetărilor, s-a determinat că aproximativ 40% din compoziţia acestora, era din corindon, o piatră cunoscută şi ca rubin atunci când e roşie. Corindonul este al doilea cel mai dur material de pe planetă.

Astfel că fineţea pe care o aveau vestigiile antice putea fi obţinută numai cu ajutorul celui mai dur material de pe planetă - diamantul - despre care se credea iniţial că a fost folosit pentru prima oară în India, în anul 500 î.C.

Pentru a-şi verifica teoriile, profesorul a preluat o probă din cel mai vechi topor şi a încercat să o finiseze cu ajutorul unei tehnologii moderne. În timpul testelor a utilizat pe rând ca ”pilă” diamantul, albumina şi quarţul.

Testele la microscopul cu electroni au confirmat, spre uimirea cercetătorilor, că finisajul topoarelor semăna cel mai mult de cel efectuat cu ajutorul diamantului.

Măiestria cu care au fost făcute topoarele vechi de milenii era mult mai impresionantă decât operele create de instrumentele moderne.

În urma studiilor efectuate asupra topoarele chinezeşti de ceremonie, oamenii de ştiinţă au înţeles mult mai bine tehnicile de finisaj folosite în antichitate. Noile înţelegeri i-au ajutat să descifreze măiestria cu care puteau fi sculptate multitudinea relicvelor din jad descoperite.

Totuşi, noile descoperiri i-au făcute pe cercetării din întreaga lume să se întrebe cum reuşeau ”oamenii peşterilor” din China să creeze cele mai fine lame de topor cunoscute până în prezent.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință