China impune companiilor străine să dea accesul la toate comunicaţiile cibernetice

La 1 ianuarie, Legea Criptografiei în China va produce efecte. Legislaţia survine după ce pe 1 decembrie China a desfăşurat un sistem de "protecţie", sub autoritatea Legii securităţii cibernetice din 2016.

Împreună, aceste două măsuri arată hotărârea absolută a Beijingului de a controla total comunicaţiile electronice ale companilor străine, precum şi datele şi alte informaţii stocate în format electronic în China.

După ce toate aceste reguli de „securitate cibernetică” ajung în vigoare, nicio companie străină nu poate cripta date astfel încât acestea să nu poată fi citite de guvernul central chinez şi de Partidul Comunist Chinez. Cu alte cuvinte, întreprinderile vor trebui să dea cheile de criptare regimului comunist, susţine Gordon Chang într-un articol publicat de Gatestone Institute.

De asemenea, companiilor li se va interzice să folosească reţele private virtuale (VPN, soluţii software pentru criptarea comunicaţiilor) pentru a păstra secretul datelor, iar unii analişti consideră că Partidul nu va mai permite nici măcar utilizarea de servere private.

Odată implementat, controlul comunicaţiilor private va fi atât de invaziv încât autorităţile chineze nu vor mai trebui să ceară întreprinderilor străine accesul la date. Oficialii chinezi vor avea pur şi simplu aceste date.

"Odată ce datele vor trece frontiera chineză pe o reţea", scrie Steve Dickinson în China Law Blog, "aceste date vor fi 100% disponibile pentru guvernul chinez şi Partid."

Controlul regimului chinez asupra reţelelor companiilor străine va avea consecinţe extrem de dezavantajoase, observă Dickinson.

În primul rând, oficialilor chinezi li se va permite, în conformitate cu legislaţia chineză, să transmită informaţii confiscate de la companiile private, întreprinderilor de stat. Aceasta înseamnă că întreprinderile chineze vor putea utiliza aceste informaţii împotriva concurenţilor străini.

În al doilea rând, noile reguli impuse de Partid vor duce aproape sigur la pierderea secretizării datelor comerţului din întreaga lume. Un secret comercial îşi pierde statutul atunci când este dezvăluit pe scară largă. Odată ce o companie permite ca un astfel de secret să fie transportat în reţeaua sa chineză, compania trebuie să presupună că Beijingul îl va avea.

"Întrucât nicio companie nu poate presupune în mod rezonabil că secretele sale comerciale vor rămâne secrete odată transmise în China, printr-o reţea controlată din China, firmele străine vor avea un mare risc de a-şi vedea evaporate secretele comerciale în afara Chinei", scrie Dickinson.

În al treilea rând, programul chinez de "securitate" din China expune companiile la sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei americane privind restricţiile la exportul de tehnologie.

Întreprinderile au presupus că tehnologia care se află sub clauzele de restricţionare a exportului tehnologic impus de SUA nu este „exportată” îşi menţine secretul dacă este vehiculată pe o reţea chineză protejată de criptare, cu alte cuvinte, nu este disponibilă autorităţilor chineze. Dar, deoarece companiile nu vor mai avea voie să cripteze datele pe durata transmisiei, în viitorul apropiat se va considera că încalcă regulile americane pentru tehnologia cu restricţii la export.

Ultimele evoluţii ale restricţiilor impuse de regimul comunist companiilor străine survin pe fondul unui război comercial deschis de administraţia Trump împotriva Partidului Comunist şi a unei campanii pornite de organizaţia umbrelă a agenţiilor de informaţii anglo- saxone ale SUA, Canadei, Noii Zeelande, Australiei şi Marii Britanii - cunoscută sub numele de Five Eyes - care a informat partenerii europeni în legătură cu primejdiile la care se expun permiţând companiilor chineze - în principal Huawei - să participe la licitaţii pentru construirea reţelei 5G.

China este cunoscută pentru atacurile cibernetic pe care le efectuează armata sa de hackeri, angajaţi în furtul de informaţii şi tehnologie de la oficiali, companii şi persoane private din toată lumea.