Cercetătorii observă o structură uriaşă staţionând peste Venus

În ciuda vânturilor ultrarapide care 'mătură' planeta noastră vecină Venus, cercetătorii descoperă la mare înălţime o structură staţionară.
Pe o fotografie a lui Venus apar regiuni calde în nuanţe luminoase şi regiuni mai reci în nuanţe întunecate.
 
Pe o fotografie a lui Venus apar regiuni calde în nuanţe luminoase şi regiuni mai reci în nuanţe întunecate.   (Foto: Planet-C/dpa – Epoch Times Germania)

Printre norii groşi ai planetei Venus, cercetătorii au observat o structură gigantică sub formă de arc ce a rezistat furtunilor şi vânturilor care au o viteză mai mare ca rotaţia planetei. Fenomenul se întinde în straturile atmosferice superioare ale planetei pe o distanţă de aproximativ 10.000 km şi se află la o înălţime de 4.500 de metri faţă de suprafaţa lui Venus.

Fenomenul a fost descris de un grup de cercetătorii japonezi de la Universitatea Rikkyo din Tokyo în revista de specialitate ”Nature Geoscience”.

Oamenii de ştiinţă au descoperit structura în imaginile transmise de sonda japoneză „Akatsuki“, în luna decembrie. Echipa care coordonează sonda Akatsuki a declarat că „studiul actual arată dovezi directe ale existenţei unor unde de gravitaţie staţionare şi arată mai departe că astfel de unde de gravitaţie staţionare pot fi la o scară foarte mare - probabil cele mai mari observate vreodată în sistemul nostru solar”.

Pe imagine, structura în formă de arc se poate vedea ca o zonă mai luminoasă, mai fierbinte. Ea staţionează deasupra suprafeţei planetei şi nu se mişcă odată cu norii. Lucru surprinzător, deoarece vânturile la acea înălţime 'mătură' planeta cu circa 350 Km/h.

Structura se află deasupra unei regiuni muntoase de pe Venus. Cercetătorii sugerează faptul că vânturile de pe Venus au cauzat formarea undei de gravitaţie imense, alături de relieful muntos al planetei, dar nu explică înălţimea extrem de mare de 4,5 km.

Planeta Venus, mai aproape de Soare decât Pământul, se roteşte în jurul propriei axe la fiecare 243 de zile terestre şi în sens invers faţă de celelalte planete. Având un diametru de 12.100 km, ea este comparabilă cu diametrul Pământul de 12.750 km, reprezentând 95% din diametrul Pământului; masa este de 82% din cea a planetei noastre, iar densitatea medie este de 5,24 de ori densitatea apei, nu cu mult diferită de cea de pe Terra care este de 5,52 de ori densitatea apei. Planeta parcurge o orbită completă în jurul Soarelui la fiecare 225 de zile terestre, iar o zi pe Venus durează aproape 117 zile pământene.

Planeta este învăluită de nori, cu efect de seră, care urcă temperatura la cca. 5000C, suficientă pentru a topi plumbul. Atmosfera densă este compusă aproape în întregime din dioxid de carbon, iar norii din stropi de acid sulfuric.

În prezent, Venus este cea mai strălucitoare stea de pe firmament. Către sfârşitul lui ianuarie, seara, ea coboară sub orizont. În cursul lunii, luminozitatea sa creşte uşor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință