Cele mai sărace oraşe din România

O analiză regională din 2014 arăta că regiunile cu cele mai mari rate de persoane aflate în risc de sărăcie sunt: Nord-Est, Sud-Vest-ul Olteniei, Sud-Est şi Muntenia Sud. La celălalt capăt se află regiunile Vest şi Bucureşti-Ilfov.

Zonele urbane afectate de sărăcie includ oraşe mici care se confruntă cu îmbătrânirea demografică şi depopularea, oraşele mono-industriale (de exemplu oraşele miniere), oraşe agricole sau oraşe nou înfiinţate.

Starea de sărăcie apare în aceste orăşele mici din cauza infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educaţie), în plus, acestea au fost puternic afectate de restructurarea industrială şi sunt foarte vulnerabile la reforma industrială şi economică, care are ca principal efect o rată scăzută de ocupare şi, prin urmare, venituri instabile şi mici.

Localităţile izolate din zonele muntoase sau din regiunile de-a lungul coridorului Dunării suferă aceleaşi tendinţe negative ca rezultat în special al poziţionării geografice dificile şi al limitărilor în ceea ce priveşte activităţile şi ocuparea forţei de muncă.

De fapt, ce înseamnă nivelul de sărăcie? Înseamnă că aceşti oameni nu îşi permit nici măcar un coş minim de consum cu o valoare de circa 300 de lei/persoană. În acest coş intră însă nu doar mâncarea, ci şi curentul, încălzirea, apa şi alte servicii. Pare o sumă infimă, însă o cincime sau chiar un sfert dintre români nu dispun de ea lunar.

Cele mai sărace oraşe din România. Comuna Necşeşti - cea mai săracă localitate din România

Un clasament al celor mai sărace locuri din România realizat de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, arată că o comună din Teleorman este cea mai săracă localitate din România. S-au luat în considerare atât nivelul de educaţie al locuitorilor, cât şi speranţa de viaţă, numărul de autoturisme, consumul de gaze, suprafaţa medie a locuinţei. Pe baza acestor parametri, comuna Necşeşti, din judeţul Teleorman, a fost identificată drept localitatea cu cea mai mică dezvoltare socială din România. Cei mai mulţi oameni trăiesc din ajutoare sociale. Potrivit locuitorilor, în oraş mai funcţionează doar câteva farmacii, bănci şi fast-food-uri şi o societate comercială care produce utilaj greu.

Îi urmează comunele Răsuceni (Giurgiu), Coroieşti (Vaslui), Seaca de Pădure (Dolj) şi Schitu (Giurgiu), Danicei (Vâlcea), Gogoşi (Olt), Deleni (Vaslui), Toporu (Giurgiu) şi Sălcuţa (Dolj).

Cele mai sărace oraşe din România. Judeţele cele mai afectate

Dacă luăm în calcul criteriul beneficiarilor de venit minim garantat, Vaslui ocupă primul loc cu 2,7% din totalul locuitorilor. Buzău, Mehedinţi, Dolj şi Teleorman se plasează pe următoarele locuri în clasamentul sărăciei.

Toate aceste regiuni au suprafeţe agricole întinse, însă cei mai mulţi locuitori se ocupă doar cu agricultură de subzistenţă. Există şi factori specifici. Judeţele Mehedinţi şi Dolj au devenit sărace în ultimii 10-15 ani ca urmare a deşertificării. Fără irigaţii, agricultura se dezvoltă doar în funcţie de starea vremii.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.