Ce face Chişinăul pentru apărarea drepturilor omului în Transnistria (interviu)

Daniel Goinic, consultant principal la Biroul pentru Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a R.Moldova, explică într-un interviu acordat Epoch Times ce măsuri a luat Chişinăul pentru a combate numeroasele încălcări ale drepturilor omului de către aşa-zisele autorităţi de la Tiraspol.
Daniel Goinic, consultant principal în cadrul Biroului de Reintegrare, Cancelaria R.Moldova.
Daniel Goinic, consultant principal în cadrul Biroului de Reintegrare, Cancelaria R.Moldova.

”Pentru prima dată un compartiment distinct dedicat promovării şi asigurării drepturilor omului în regiune a fost inclus în Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului 2011-2014, iar în baza obiectivelor şi indicatorilor de progres stabiliţi pe parcursul perioadei de referinţă au putut fi obţinute rezultate palpabile”, susţine oficialul.

* * *

Epoch Times: Cu ce încălcări ale drepturilor omului se confruntă locuitorii din regiunea transnistreană?

Populaţia care locuieşte în regiunea transnistreană beneficiază de o atenţie sporită din partea autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, însă situaţia drepturilor omului în regiune rămâne una alarmantă. Gama încălcărilor drepturilor omului în regiune este variată, însă în funcţie de natura raporturilor juridice existente, cele mai frecvente adresări ale locuitorilor din regiune ţin de realizarea defectuoasă a dreptului la cetăţenie, la libera circulaţie, proprietatea privată, asistenţă şi protecţie socială, ocrotirea sănătăţii, libertatea individuală şi siguranţa persoanei, integritatea fizică şi psihică a acestora etc.

De fapt, administraţia de la Tiraspol se prevalează de absenţa responsabilităţii ce derivă din nerecunoaşterea pe plan internaţional, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu poate angaja decât responsabilitatea Federaţiei Ruse sau, după caz, a Republicii Moldova pentru abuzurile care sunt comise acolo, fiind vorba şi despre procese inechitabile sau chiar acte de tortură şi rele tratamente.

Ce măsuri concrete ia Biroul de Reintegrare pentru a veghea la respectarea acestor drepturi? Cum contracaraţi abuzurile legate de confiscarea pământurilor fermierilor de către aşa-zisele autorităţi transnistrene?

În hotărârile CEDO (a se vedea de exemplu hotărârile adoptate pe marginea cauzelor: Ilaşcu şi alţii c. Moldovei şi Rusiei – 08 iulie 2004, Ivanţoc şi alţii c. Moldovei şi Rusiei – 15 noiembrie 2011, Mozer c. Moldovei şi Rusiei - 23 februarie 2016 etc.), Curtea Europeană a statuat expres că deşi autorităţile constituţionale nu pot exercita un control efectiv asupra regiunii transnistrene, acestea au obligaţia pozitivă, conform art.1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, de a lua măsuri de ordin diplomatic, economic, juridic sau de alt gen, care le stau în puteri şi sunt în conformitate cu dreptul internaţional, pentru a asigura respectarea drepturilor inalienabile ale cetăţenilor lor.

Astfel, în pofida nesoluţionării diferendului, a imposibilităţii obiective de a exercita control asupra localităţilor din regiunea transnistreană şi a provocărilor constante generate de structurile de facto transnistrene, autorităţile constituţionale întreprind în continuare eforturi necesare pentru a-şi onora obligaţiile pozitive faţă de locuitorii din stânga Nistrului şi pentru a asigura respectarea drepturilor lor.

În acest sens, merită atenţie faptul că pentru prima dată un compartiment distinct dedicat promovării şi asigurării drepturilor omului în regiune a fost inclus în Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului 2011-2014, iar în baza obiectivelor şi indicatorilor de progres stabiliţi pe parcursul perioadei de referinţă au putut fi obţinute rezultate palpabile, precum ar fi:
- deschiderea unor subdiviziuni teritoriale ale autorităţilor publice centrale de specialitate pe perimetrul liniei administrative în vederea deservirii populaţiei din localităţile din stânga Nistrului (oficii de stare civilă şi cele de documentare a populaţiei, judecătorii, reprezentanţe ale Centrului pentru drepturile omului, centre de sănătate publică etc.);
- oferirea multiplelor facilităţi pentru persoanele domiciliate în stânga Nistrului pentru integrarea acestora în sistemul de valori naţionale şi susţinerea activităţii de întreprinzător (de ex.: asigurarea gratuită a primului buletin de identitate şi a primului paşaport biometric, prestarea asistenţei juridice gratuite prin intermediul oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat, organizarea cursurilor gratuite de studiere a limbii române, posibilitatea transferării pensiilor pe linia bugetului asigurărilor sociale de stat, acordarea unor locuri cu finanţare bugetară în instituţiile de învăţământ superior pentru absolvenţii din regiunea transnistreană, anularea accizelor de import pentru mărfurile introduse de către agenţii economici din regiunea transnistreană, etc.);
- includerea în Planurile de acţiuni anuale ale autorităţilor publice centrale a unor activităţi specifice menite să monitorizeze respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană şi să statueze obligativitatea acordării asistenţei necesare locuitorilor din regiune (de exemplu Biroul pentru reintegrare în perioada anilor 2012-2016 a monitorizat şi acordat suportul necesar în circa 500 de cazuri de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană).

Administraţia de la Tiraspol se prevalează de absenţa responsabilităţii ce derivă din nerecunoaşterea pe plan internaţional, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu poate angaja decât responsabilitatea Federaţiei Ruse sau după caz a Republicii Moldova pentru abuzurile care sunt comise acolo, fiind vorba şi despre procese inechitabile sau chiar acte de tortură şi rele tratamente.

La fel, este prioritară sensibilizarea structurilor internaţionale, în special a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova şi Consiliului Europei, precum şi a misiunilor diplomatice asupra încălcărilor drepturilor omului în regiunea transnistreană, cu apelul de a contribui la redresarea situaţiei în acest domeniu.

Referitor la problematica deblocării accesului fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol şi restabilirea drepturilor de proprietate şi folosinţă lezate, reprezentanţii Chişinăului menţin permanent subiectul dat în cadrul platformelor de negocieri şi solicită intensificarea activităţilor date pentru identificarea unui mecanism funcţional de prelucrare a pământurilor şi de implicare a Tiraspolului într-un proces constructiv şi de eliminare a tuturor impedimentelor cu caracter politic.

Totodată, în vederea compensării parţiale a cheltuielilor suportate de către deţinătorii de terenuri amplasate după traseul menţionat, în fiecare an Guvernul Republicii Moldova alocă în acest sens mijloace financiare considerabile, de exemplu recent au fost alocate Consiliului raional Dubăsari circa 8 milioane de lei pentru acordarea unor plăţi directe acestor proprietarilor de terenuri. (...)

Va urma partea a doua a interviului despre problemele şcolilor româneşti şi libertatea de circulaţie.

Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean” de către redactorul ziarului Epoch Times care participă la acest program.

Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului” este finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) şi implementat cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa şi Asia Centrală.

Afis

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii