Ce ascundea Dăncilă în legătură cu OUG 13. Documentul a fost publicat

În cadrul ultimelor sale conferinţe de presă, prezidenţiala PSD-ului Viorica Dăncilă a încercat să eludeze sau să ducă în derizoriu toate întrebările legate de OUG 13, act normativ care a scos în stradă sute de mii de români şi a făcut din România un fel de oaie neagră a Europei. Dăncilă s-a tot apărat ba invocând că ea nu era prim-ministru atunci, ba acuzând presa că în loc să vorbească despre faptul că Iohannis nu vrea dezbatere cu ea, induce piste false.

„Cum să mi-o asum? Eram eu premier, ministrul Justiţiei? Nu încercaţi să lipiţi de mine o OUG pe care nu am emis-o eu, nu eram premier, ministru”, declara Dăncilă la ultima conferinţă de presă.

Realitate este însă că, în calitatea sa de europarlamentar - căci acesta era postul pe care-l ocupa Dăncilă în 2017 - Viorica Dăncilă a apărat cu cerbicie ordonanţa care l-ar fi scăpat pe Liviu Dragnea de puşcărie. Astfel, pe 2 februarie, Viorica Dăncilă a avut chiar o luare de poziţie în Parlamentul European în care susţinea înfocat modificările legislative şi îi ataca nominal pe Monica Macovei şi Dacian Cioloş. Şi aceeaşi Dăncilă le trimitea tuturor colegilor ei europarlamentari, la o săptămână după începutul protestelor contra OUG 13, o scrisoare în care justifica toate modificările legislative pro-penali politici, relatează Newsweek, care publica şi scrisoarea respectivă.

Redăm traducerea scrisorii transmise de aspiranta la cea mai înaltă funcţie în stat europarlamentarilor, potrivit publicaţiei citate.

„Dezbaterea publică în România pe tema OUG-urilor privitoare la amnistie şi graţiere şi Codurile Penale

Săptămâna trecută, Guvernul României a lansat o dezbatere publică referitoare la două ordonanţe de urgenţă.

Prima priveşte amnistierea infracţiunilor cu pericol social scăzut (altele decât infracţiunile cu violenţă şi cele de corupţie).

A doua se referă la amendamente la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, care ar trebui modificate în acord cu recomandările Curţii Constituţionale.

Argumentele din spatele celor două proiecte:

România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru condiţiile din închisori şi riscă să plătească despăgubiri de 100 de milioane de euro dacă nu îmbunătăţeşte situaţia din detenţie. Închisorile româneşti sunt supra-aglomerate, iar scopul OUG referitoare la aministie este tocmai să reducă numărul acelor deţinuţi condamnaţi pentru fapte care nu prezintă pericol social major.

În cazul amendamentelor la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, obiectivul este armonizarea legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, mai ales în cazul acelor articole considerate neconstituţionale de către Curte. Practic, în acest moment, legislaţia penală românească nu este în întregime constituţională iar asta afectează tot ce ţine de puterea judecătorească. În cazul acestei OUG, vorbim de o decizie necesară, cu atât mai mult cu cât încercări legislative anterioare au eşuat.

Guvernul a demarat o dezbatere referitoare la cele două proiecte legislative tocmai pentru a ajunge la un numitor comun cu instituţiile, partidele şi societatea în legătură cu forma celor două iniţiative.

În ciuda intenţiilor transparente ale Guvernului de a rezolva urgent problemă şi de a purta o dezbatere deschisă cu societatea, partidele de opoziţie au susţinut că aceste propuneri servesc protejării politicienilor corupţi, ceea ce este fals. Liderii partidelor de opoziţie au instigat populaţia să protesteze public, uzând de o campanie de dezinformare şi propagandă care a fost construită în ultima săptămână cu scopul de răspândi informaţii false despre proiecte.

Liderii PNL şi USR, dar şi parlamentari ai PMP, au luat parte deschis la aceste proteste şi, astfel, le-au politizat.

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut public retragerea proiectelor şi, de asemenea, a luat parte la proteste. Considerăm că acest gest, o premieră pentru un preşedinte al României, este neconstituţional, depăşeşte rolul preşedintelui, acela de mediator. Mai mult, gestul preşedintelui poate avea consecinţe imprevizibile, afectând cursul normal a ce trebuia să fie o dezbatere publică.

Încercarea partidelor de opoziţie de a obţine beneficii politice de pe urma unei decizii pozitive şi transparente a Guvernului poate să afecteze imaginea României şi chiar procesul democratic.

Subliniem că aceste acţiuni ale opoziţiei şi ale preşedintelui se opun şi adoptării de către guvernul PSD a unor măsuri cu impact economic şi social major (creşteri ale salariilor şi pensiilor, scăderi de taxe). Unul din obiectivele actorilor politici din opoziţie este să afecteze buna funcţionare a Executivului.

Vă reamintim că acest cabinet a fost învestit după ce PSD a obţinut un succes electoral categoric în decembrie anul trecut, când aproape 50% din români au votat partidul nostru.

Prin urmare, am putut constitui o majoritate parlamentară solidă împreună cu alte partide – împreună dorim să implementăm un program progresiv bazat pe creştere economică şi echitate socială.

După alegeri, ne-am confruntat cu cu o lipsă de dialog din partea opoziţiei şi a preşedintelui, ceea ce a afectat climatul democratic din România.

Dorinţa noastră este ca actuala situaţie să devină liniştită, partidele de opoziţie să accepte rezultatul votului popular şi să coopereze cu noua majoritate parlamentară în loc să încerce prin orice metodă să o blocheze şi să instige cetăţenii împotriva ei. Vom continua să respectăm legea şi să ne aplicăm program de guvernare, în speranţa că ne vom putea baza pe sprijinul dumneavoastră în cazul în care starea de lucruri se deteriorează.”