Case din lemn vechi în Maramureş. Reîntoarcere la tradiţie

Maramureşenii au fost şi rămân credincioşi lemnului, dându-i diferite forme, de la blidul şi lingura cu care mâncau, până la acoperişul de deasupra capului sau bisericile în care se rugau. Cei care vizitează aceste locuri se opresc şi se minunează de frumuseţea vechilor case, a porţilor originale şi a bisericilor.

Casele maramureşene erau construite numai din lemn, pe fundaţie din piatră, acoperite cu “draniţă”, adică şindrilă. Forma acoperişului, specific zonei, era în “patru ape şi ţuguiate pentru a nu se opri zăpada pe ele”. În faţa casei şi pe o latură aveau ataşate o prispă, “şatra” cu stâlpi din lemn frumos “împistriţi”(decoraţi), formând adevărate arcade care au dat o notă specific maramureşeană acestor case.

Gospodăria moroşanului mai avea şi alte construcţii anexe pe lângă casă: grajdul cu şura care adăpostea animalele şi fânul pentru ele, uneltele şi sculele cu care îşi lucrau pământul, “colejna” lipită de grajd unde se păstrau lemnele pentru foc, carul şi alte scule, coteţele pentru porci şi păsări, fântâna.

Fiecare casă ţărănească veche din Maramureş este un mic muzeu popular, unde autenticul este păstrat şi transmis peste veacuri. Decorarea interiorului caselor era în exclusivitate activitatea femeilor, aranjarea mobilierului se făcea în aşa fel încât mijlocul odăii să rămână liber şi să fie folosite toate spaţiile.

Poarta maramureşeană din lemn este un element arhitectural care conferă Maramureşului o identitate locală incontestabilă, fiind cel mai important element de arhitectură tradiţională a ţăranului din Maramureş.

În Maramureş avem încă posibilitatea de a vedea vechi gospodării ţărăneşti de lemn, însă numai la marginea satelor, aparţinând unor familii modeste.

Majoritatea caselor din lemn tradiţionale din Maramureş au fost vândute ca lemn de foc începând cu anii '70. Există totuşi oameni care acum fac eforturi mari pentru a conserva ce se mai poate din aşa-numita „civilizaţie maramureşeană a lemnului".

Meşteşugul lemnului din Maramureş, combinat cu luxul modern, este una din variantele oferite de un sigheţean sătul de stat la bloc între patru pereţi de beton.

Este vorba despre un tânăr care a redescoperit frumuseţea caselor de lemn vechi maramureşene, Dănuţ Hoţea, născut în Sighetul Marmaţiei.

A făcut facultatea de sociologie-psihologie în Bucureşti, dar marea lui pasiune au fost motocicletele. Şi pentru că-i plăceau s-a apucat să meşterească la ele şi să le repare. Aşa şi-a câştigat pâinea o bună bucată de vreme. Dar pe lângă motociclete mai avea şi mai are o mare pasiune: natura. Iubitor de drumeţii montane, el a descoperit magia caselor tradiţionale din lemn. Mergea adesea la oamenii săraci care locuiau în aceste case şi le ducea în dar alimente. Nu le cerea nimic în schimb, doar să le vadă casele construite, evident, din lemn vechi.

Aşa a pătruns şi în interiorul caselor lor mici din lemn. În urmă cu câţiva ani, când a păşit prima dată într-o astfel de căsuţă, el locuia într-o casă “domnească”, cum zice el, adică una modernă cum se fac acum, din păcate, din ce în ce mai multe în Maramureş.

Dar când a stat de vorbă cu acea familia săracă şi se uita cum ei îşi făceau pâinea în cuptor, cum erau pur si simplu zâmbitori şi împăcaţi a realizat că, deşi în aparenţă n-aveau mai de nici unele, oamenii aceştia erau realmente fericiţi. Dănuţ spune că s-a simţit în casa lor cu adevărat acasă. Atunci şi-a spus că asta vrea să facă mai departe: case din lemn în care oamenii să fie fericiţi!

Prima ocazie care i s-a ivit a fost cu o familie din localitatea lui care urma să se mute în SUA definitiv şi care avea şi o casă veche dărăpănată, pe care voiau să o pună pe foc ca să elibereze terenul, să arate mai atractiv pentru cei care ar fi vrut să cumpere proprietatea. Atunci Dănuţ le-a cerut să-i vândă lui casa veche. A recuperat tot lemnul şi a construit pentru cineva o altă casă din ea.

Încet, încet a ajuns să fie cunoscut şi în ţară, dar şi în străinătate pentru arta de a restaura casele vechi din lemn tradiţional. Dănuţ Hoţea recunoaşte că lumea vine la el şi îi cere să facă diverse căsuţe de lemn mai mari sau mai mici, depinde de bugetul fiecăruia.

Într-una din casele sale de lemn are baie la standarde moderne, jacuzzi şi multe altele, fără de care omul modern nu ar putea trăi.

“Întâi am acoperit casa, am izolat-o, după care am făcut cuptorul. Masa de gătit, tot, hotă şi toate celelalte. O casă ceva mai mare costă undeva la 12.000 euro restaurată, dar se poate şi cu 2000 sau 3000 de euro. Se poate ajunge şi la 20.000 euro, depinde de ce vrei să pui în ea. Eu tot am făcut din lemn vechi. Ştie lumea că eu cumpăr case vechi şi mă mai sună să vin să văd despre ce este vorba. Aşa fac rost de lemnul vechi”, a declarat sigheţeanul Dănuţ Hoţea.

Şi a avut oportunitatea să construiască diverse construcţii, de la cabane la terase, pentru nume sonore din lumea modei italiene, a filmului italian şi pentru politicieni cunoscuţi. În afară de Italia, a lucrat şi în Elveţia şi Franţa. Şi acolo a văzut cum oameni celebri sau mai puţin cunoscuţi preţuiesc vechiul şi tradiţiile.

S-a întors în România şi a construit deja câteva case, toate din lemn vechi recuperate. Împreună cu un grup de prieteni Iuliana Varga, Carmen Paşca, Ileana Moiş şi-au propus să salveze cât mai multe case vechi.

Pe lângă case din lemn vechi, Dănuţ Hoţea construieşte şi chioşcuri de grădină, căsuţe din copac, verande, terase şi multe altele.

A învăţat şi să cioplească. Îi face mare plăcere munca asta şi este convins de faptul că o casă de lemn tradiţională nu doar că te face fericit şi că e frumoasă, dar că este şi sănătoasă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.