Cazul Vlad Alexandrescu, faza dezvăluirilor incomode. Sunt vizaţi colegi de Cabinet şi însuşi Iohannis

UPDATE. La scurt timp după ce presa a publicat scrisoarea pe care Vlad Alexandrescu le-a adresat-o membrilor GDS, premierul Dacian Cioloş a anunţat că nu mai este cale de întoarcere - marţi îi va trimite preşedintelui Klaus Iohannis revocarea sa din funcţie şi nominalizarea unui nou ministru al Culturii.

"Legat de ultimele discuţii în jurul demisiei Ministrului Culturii: E păcat că domnul Alexandrescu a ales să termine în acest fel. E alegerea dumnealui. Iar dacă domnul Alexandrescu are ceva de spus, să o facă. Mă întreb de ce nu a făcut-o până acum, şi de ce nu mi-a comunicat mie sau în Guvern situaţiile cu care susţine că s-a confruntat. Viaţa merge înainte. Reformele vor continua şi în cultură şi în alte domenii.

Doresc tuturor sa găsească înţelepciunea de a respecta Sărbătorile de Paşti. Marţi voi trimite domnului Preşedinte revocarea din funcţie a d-lui Alexandrescu şi nominalizarea noului ministru. Căruia îi voi cere să continue reformele. În mod transparent şi onest. Dar nimeni nu are proprietatea absolută a reformelor. Nici măcar eu. Fiecare, însă, cred că trebuie să facem ceea ce ne dictează conştiinţa.

Lumina Sărbătorilor de Paşti să ne lumineze fiinţa. Şi să aşteptăm de la ceilalţi să fie mai buni, prin efortul nostru, al fiecăruia, de a ne ameliora. Cu Dumnezeu spre noi înşine!", a declarat Dacian Cioloş.

* * *

UPDATE. Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a ţinut să sublinieze că scrisoarea sa adresată membrilor Grupului pentru Dialog Social nu era destinată publicităţii.

"O scrisoare a mea către membrii Grupului pentru Dialog Social, în care sunt membru autosuspendat pe durata mandatului, a ajuns în presă fără voia mea. Precizez că ea era destinată exclusiv informării celor care au redactat comunicatul GDS de susţinere a mea. Ea nu a fost destinată publicităţii.

Am reuşit să gestionez adecvat situaţiile prezentate acolo în exercitarea atribuţiilor mele, şi de aceea în legătură cu subiectele expuse acolo nu am nimic de adăugat. Sper că măsurile de reformă pe care le-am luat la Ministerul Culturii beneficiază în continuare de susţinerea Prim-Ministrului. Nu am dorit să condiţionez în acest mod în vreun fel rămânerea mea în Guvern", a scris, pe reţeaua de socializare, Vlad Alexandrescu.

* * *

Aflat la un pas de demisie, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a decis să iasă în faţă şi să spună lucrurilor pe nume. Într-o scrisoare destinată Grupului pentru Dialog Social, al cărui text a fost obţinut în exclusivitate de Digi24, ministrul face acuzaţii grave la adresa unor colegi din Guvernul Cioloş şi vorbeşte despre motivul din spatele declaraţiilor critice făcute de preşedintele Klaus Iohannis la adresa sa.

Vlad Alexandrescu - singurul ministru al Culturii pentru care oamenii au ieşit în stradă, în semn de solidaritate, pentru a împiedica o eventuală demisie a acestuia - susţine că refuză să cedeze în faţa grupurilor de interese pe care le-a deranjat prin acţiunile sale reformatoare.

În finalul scrisorii, ministrul îi solicită premierului o reacordare a încrederii pentru a-şi continua mandatul şi a-şi duce la bun sfârşit misiunea sa reformatoare.

Scrisoarea lui Vlad Alexandrescu

"Dragi Colegi,

Faptul că m-am pronunţat în favoarea retragerii imediate a titlurilor de doctor în cazuri de plagiat notorii mi-a adus o adversitate rece a acelor miniştri care erau implicaţi

Vă mulţumesc pentru comunicatul de susţinere, care înseamnă foarte mult pentru mine. Când am devenit ministru al Culturii, mi-am autosuspendat dreptul de vot în GDS, pentru a nu implica libertatea de reflecţie a Grupului în deciziile guvernării. În aceste zile, fiind impresionat de susţinerea acordată de către societatea civilă, mă simt dator să vă explic ce cred că se întâmplă în jurul ministerului Culturii. O fac ca un partener adevărat, în spiritul transparenţei ce a fost totdeauna un principiu al Grupului pentru Dialog Social.

Prin multe decizii şi acţiuni ale mele, am deranjat grupuri de interese foarte variate. Unele au fost foarte vizibile, cum ar fi interesele de la Roşia Montană sau de la Cathedral Plaza din Bucureşti. Ele mi-au adus încercări directe de intimidare, am fost chemat în Parlament să dau socoteală, sunat de oameni politici. Când am oprit dărâmarea casei Nanu-Muscel din Piaţa Romană, am fost sunat chiar de un coleg de Guvern, cu intimidare directă. Apoi, am fost convocat la ASE la o şedinţă de "înfierare" condusă de fostul rector al ASE, actualmente Preşedinte al Senatului ASE, acelaşi om care a interzis accesul la Biblioteca ASE pentru consultarea tezelor de doctorat susţinute în acea Universitate.

Faptul că, în mai multe şedinţe de Guvern, m-am pronunţat în favoarea retragerii imediate a titlurilor de doctor în cazuri de plagiat notorii şi că am reuşit să împiedic adoptarea pachetului de acte normative propuse de ministrul Curaj, adoptare care ar fi însemnat amânarea cu aproape un an a retragerii oricărui titlu, mi-a adus o adversitate rece a acelor miniştri care erau implicaţi.

În confreria inamovibilă a directorilor de muzee din subordinea ministerului, am organizat evaluări şi concursuri cu specialişti adevăraţi. La Muzeul de Artă al României, Roxana Theodorescu, aflată acolo de 22 de ani, a fost evaluată de o comisie compusă din Anca Oroveanu, Ruxandra Demetrescu şi Călin Dan, şi a obţinut nota de 8,73, adică o notă sub 9, ceea ce a permis organizarea unui concurs deschis. La acest concurs, cu un juriu internaţional (am invitat pentru prima oară în România un specialist de la Muzeul Luvru, cu gândul de a asocia Luvrul în viitor la activităţile Muzeului), Roxana Theodorescu (care s-a prezentat din nou) a fost clasată a treia, iar poziţia întâi a fost obţinută de Călin Stegerean, de la Cluj. R. Theodorescu a depus împotriva mea o plângere în care m-a ameninţat cu o acţiune a DNA şi cu punerea sub sechestru asigurator a bunurilor mele până la concurenţa sumei de 500.000 euro.

La Muzeul Ţăranului Român, dl. Virgil Niţulescu, actualmente inculpat într-un dosar penal instrumentat de DNA în legătură cu acordarea avizului de declasare pentru anexele Palatului Şuţu din Bucureşti, pe vremea când era secretar general în Ministerul Culturii, a pierdut concursul pentru un nou mandat, în faţa lui Vintilă Mihăilescu. Comisia de concurs, de excelenţi specialişti, a fost alcătuită din Zoltan Rostaş, Şerban Sturdza, Sorin Alexandrescu.

La Biblioteca Naţională a României, concursul pentru postul de director general se ţine săptămâna viitoare, iar din juriu va face parte un responsabil de la Biblioteca Naţională a Franţei, pentru a asocia cele două instituţii în viitor.

La Muzeul Naţional de Istorie, de 14 ani de zile închis pentru lucrări de consolidare interminabile întreprinse cu o firmă condusă de un afacerist penal, Ernest Oberländer-Târnoveanu se află şi el la încheierea mandatului de director, şi aşteaptă evaluarea de sfârşit de mandat peste două luni. În contextul în care este contestat în legătură cu achiziţii de piese descoperite cu ajutorul detectoarelor de metale.

Irina Oberländer-Târnoveanu, soţia lui, este consiliera lui Sergiu Nistor, consilierul Preşedintelui pentru Cultură. Ei împreună au reuşit să îl convingă pe Preşedinte să vorbească împotriva mea. Ei doresc numirea lui Ernest Oberländer-Târnoveanu ca ministru al Culturii. Evident, e un imens conflict de interese la mijloc. D-na Oberländer-Târnoveanu a fost ani de zile directoarea CIMEC la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Când am vrut să reformez Ordonanţa 189, care reglementează accesul la concursurile de directori în instituţiile de cultură, am întâlnit imense rezistenţe. Am dorit să lărgesc condiţiile de studii, de la licenţă în domeniu, cum este acum, la licenţă, masterat sau doctorat în domeniu, cum ar trebui să fie, pentru a lărgi bazinul de selecţie a candidaţilor. Am vrut să elimin reglementarea unui concurs "închis" pentru directorii care au obţinut mai mult de nota 9 la evaluarea finală după cei 5 ani de directorat, pentru a da şi altor candidaţi posibilitatea să se prezinte, pentru a lărgi concurenţa şi a permite comisiilor de concurs să aibă de unde alege. M-am izbit de rezistenţa lui Caramitru şi a unor directori de teatre în funcţie. Totuşi nu am abandonat, şi am constituit un grup de lucru pentru schimbarea legii, în care i-am invitat şi pe ei şi pe oameni din sectorul cultural independent.

Strategia mea de a asocia sistematic sectorul cultural independent la grupurile de reflecţie pe care le-am creat pentru regândirea legislaţiei a iritat din cale-afară instituţiile publice de cultură, obişnuite să conteze pe un buget fix, fără să se gândească la vreo atragere de fonduri din alte surse, ceea ce sectorul cultural ştie să facă şi face, sub sancţiunea de a nu-şi putea desfăşura activităţile. Ideea de eficienţă şi principiile concurenţei au rămas încă foarte departe de aceste instituţii, şi de aici provine un discurs general de lamentare în care ele se complac în bună măsură pentru a-şi masca incuria administrativă şi slaba iniţiativă managerială.

Nu vreau să continui această înşiruire de fapte, căci am ales doar câteva elemente care să vă poată da o idee despre acele "reacţii furibunde" pe care am afirmat că mandatul meu de ministru al Culturii le generează.

În momentul de faţă, cred că o reacordare a încrederii Prim-Ministrului în mandatul meu şi în reforma pe care am început-o ar fi singura cale prin care aceste reacţii ar putea fi stopate, măcar pentru o perioadă."