Banii scoşi de KGB din Rusia, motivul ascuns al sancţiunilor. Putin - o viaţă împotriva democraţiei - recenzie

Vladimir Vladimirovici Putin, arhivă - 2005
Vladimir Vladimirovici Putin, arhivă - 2005 (MLADEN ANTONOV/AFP/Getty Images)

Occidentul a speculat multă vreme pe tema adevăratei naturi a lui Vladimir Putin şi a motivaţiilor sale. Ales preşedinte de două ori (în perioada 2000-2008, şi din nou în anul 2012 pentru un mandat de şase ani) Putin nu este totuşi un ţar, deşi pare înfipt pentru totdeauna la conducerea ţării iar ultima rundă de alegeri în urma căreia a ajuns preşedinte a fost fraudată masiv, fapt demonstrat şi documentat.

Freedom House, organizaţie care monitorizează libertatea şi democraţia, a schimbat ratingul Rusiei din “parţial liberă” în 2004 în “lipsită de libertate” în 2005.

Principalele motive au fost eliminarea partidelor viabile din opoziţie, corupţia guvernului, atacurile la adresa societăţii civile, creşterea controlului exercitat de către stat asupra mass-media difuzată şi scrisă, precum şi persecutarea din raţiuni politice a liderilor din lumea afacerilor şi a mediei independente.

Citind rapoartele Freedom House de pe ultimii 13 ani, se poate observa cum drepturile omului şi democraţia s-au erodat sub conducerea lui Putin.

În noua sa carte, “Putin’s Kleptocracy – Who Owns Russia?”(Cleptocraţia lui Putin – Cine deţine Rusia?) Karen Dawisha (este profesor de ştiinţe politice şi director la Institutul Walter E. Havighurst pentru Studii Ruseşti şi Post-Sovietice din cadrul Universitaţii Miami) susţine că intelectualii procedează greşit considerând “era Putin ca pe o perioadă în care democraţia este pe punctul de a cădea”.

Asta presupune că autocraţia, care a devenit Rusia, este rezultatul accidentelor istorice şi/sau incompetenţei birocratice. Dawisha susţine că nimic nu este mai fals şi că sistemul actual care conduce Rusia (şi o parte din România, n.r. nu există din întâmplare.

Ea argumentează faptul că Putin şi clica sa au căutat de la început să instaleze un regim autoritar în Rusia. Nu erau motivaţi să construiască o democraţie “care i-ar fi forţat să cedeze puterea la un moment dat,” spune aceasta.

Îngrădirea libertăţilor

„După câteva săptămâni de la venirea la putere a lui Putin, Kremlinul a început să îngrădească libertatea individuală garantată de Constituţia rusă din 1993.” Potrivit unui document care ”nu a fost publicat niciodată în afara Rusiei,” aceste planuri au fost gândite încă de la sfârşitul anului 1999 şi începutul lui 2000 pentru a schimba structura guvernării, cu scopul de a nega ”dreptul cetăţenilor de a avea o presă liberă, dreptul la adunare şi dreptul la liberă exprimare”.

Grupul care l-a adus pe Putin la putere, în anii 1990 în St. Petersburg, era compus din aceiaşi oameni care sunt acum în jurul lui Putin şi care au făcut averi imense, în detrimentul oamenilor. Putin a creat un sistem bazat pe o spoliere masivă, ceea ce Dawisha numeşte o “cleptocraţie”, astfel încât colaboratorii săi apropiaţi să poată “prăda ţara fără limită”. Pentru a scăpa nepedepsiţi, ei adoptă un comportament criminal, şi controlează sistemul legal şi media.

Oamenii care sunt apropiaţi politic de Putin sunt multimilionari, iar oligarhii sunt miliardari. Înţelegerea este că membrii cercului restrâns sunt lăsaţi să-şi păstreze averile furate atâta cât timp nu îl provoacă politic pe Putin.

De altfel corupţia este pandemică în Rusia - care este clasificată sub Nigeria în ceea ce priveşte capacitatea de a controla flagelul.

Începutul

Povestea începe la sfârşitul anilor ’80 atunci când era evident că Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (CPSU) se va prăbuşi asemenea celorlalte partide similare din ţările din Europa de Est.

Dawisha a declarat la al-Jazeera America, “Partidul comunist a fost îngrijorat de faptul că Rusia avea să devină un sistem pluripartid, iar aceasta ar fi condus la pierderea accesului la trezoreria naţională. Aşa că au început să mute acei bani, iar, istoric, grupul care a mutat acei bani a fost KGB-ul. Aşa că au autorizat KGB-ul să mute bani în afara ţării. Atunci când s-a întâmplat asta, practic KGB-ul a lăsat administraţia fără bani - Gorbaciov şi Elţîn fiind victime ale procesului. KGB a falimentat complet ţara.”

După lovitura de stat eşuată împotriva lui Elţîn, CPSU a fost interzis. Doar căţiva dintre membrii săi ştiau că banii fuseseră îngropaţi în conturi off-shore, spre consternarea liderilor sovietici care doreau să ştie ce s-a întâmplat cu banii.

Averea furată de la populaţia Rusiei este imensă. Averea medie în Rusia este 871 de dolari, deplorabil de mică pentru o ţară care exportă energie - fiind chiar mai mică decât a Indiei.”Rusia are cel mai mare nivel de inegalitate a ponderii averilor de pe glob, în afară de câteva ţări din Caraibe care au câţiva miliardari,” a raportat Credit Suisse anul trecut.

“Vorbim despre eşecul Occientului de a vedea adevărata natură a lui Putin, care nu se schimbă de la un mandat de preşedinte la altul.” Ar fi prostesc, să oferi Rusiei lui Putin un nou început.

Conform analizei băncii elveţiene, un număr de 110 miliardari controlează 35% din avuţia ţării.

Sancţiunile S.U.A. confirmă furtul de monedă

Atunci când Rusia a anexat Crimea şi a susţinut militar separatiştii pro-ruşi, guvernul din S.U.A. a răspuns cu sancţiuni, dar nu cu sancţiuni asupra Rusiei ca întreg, sau în sensul convenţional. Sancţiunile au ţintit în special în "elita" din jurul lui Putin, marii oligarhi, cărora li s-a pus sechestru pe diverse active şi li s-au refuzat vize.

Dawisha subliniază că în mod normal ar fi fost de aşteptat un “răspuns militar din partea NATO şi acţiuni”. Acestea nu au avut loc - însă sancţiunile asupra bunurilor unor anumite persoane din cercul Puterii au indicat că maşinăria de informare a S.U.A. a fost conştientă de jocurile lui Putin şi ale prietenilor săi.

“Cred că motivul este acela că, prin aceste sancţiun Guvernul SUA practic recunoaşte că ei ştiau aceste lucruri de peste un deceniu, respectiv că Putin a construit un sistem bazat pe jaf care nu a mai fost văzut în Rusia de pe vremea ţarilor,” a spus ea.

Ea spune de asemenea că eşecul Occidentului de a confrunta acest sistem politic a fost un “eşec al politicului, nu un eşec al Serviciilor.” Dawisha a adăugat că tot ce a publicat în cartea sa, precum precum şi multe alte informaţii conexe, erau cunoscute de către serviciile de informare din S.U.A., Marea Britanie, şi Germania.

“Vorbim despre eşecul Occientului de a vedea adevărata natură a lui Putin, care nu se schimbă de la un mandat de preşedinte la altul.” Ar fi prostesc, a spus ea, să oferi Rusiei lui Putin un nou început - subliniind ciudata decizie politică a lui Barack Obama care a anunţat o resetare a relaţiilor cu Rusia atunci când a fost instalat la putere.

Document anti-democraţie ieşit la suprafaţă

La Wilson Center, Dawisha a descris un document remarcabil provenit de la Administraţia Publică Prezidenţială care a fost făcut public, iar anumite părţi au apărut în “Kommersant”, în data de 3-5 mai 2000, dar de atunci a dispărut din arhivele Kommersant. Kremlinul a recunoscut existenţa sa.

Acesta conţine ghiduri pentru a submina guvernarea şi cooperarea democratică. Scris în 1999 chiar înainte de a deveni preşedinte Putin, documentul subliniază că “fiecare departament al administraţiei prezidenţiale avea sarcini publice, dar şi sarcini secrete, pentru a influenţa procesele politice care aveau loc în societate”.

Dawisha a subliniat câteva directive:

“Companiile media din opoziţie trebuie falimentate”.

“Funcţiile publice ale administraţiei prezidenţiale în relaţie cu opoziţia sunt de a respecta normele constituţionale şi de a uni forţele cu opoziţia în lupta contra extremismului“. Dar pe ascuns “Este întotdeauna necesar să ruinăm planurile coordonate ale opoziţiei în general şi ale fiecărei persoane din opoziţie.”

Falsă imagine de erou

Este cunoscut faptul că Putin, la momentul în care ajunsese premier, era un necunoscut, atât în Rusia, cât mai ales, în afară. Fostul agent KGB a căpătat o popularitate uriaşă în foarte scurt timp, în circumstanţe extrem de controversate. 1999 a fost marcat de o serie de explozii a unor blocuri de locuit, majoritatea în Moscova, dar nu numai. Aceste incidente au fost puse de Putin, în mai multe declaraţii publice, pe seama teroriştilor ceceni. Dovezi în acest sens nu existau deloc. Ba chiar dimpotrivă, în Ryazan, agenţi FSB au fost prinşi montând saci de explozibili în subsolul unui asemenea bloc. Incidentul a făcut furori în media independentă. Cu toate acestea, Putin mers mai departe cu varianta oficială, declarând război (pornind cel de-al doilea Război Cecen); popularitatea sa a explodat odată cu construirea unei imagini de salvator al Rusiei, povestea fiind îngropată de uitare, dar şi de cadavrele jurnaliştilor care s-au încăpăţânat să atragă atenţia mai departe.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii