Bacalaureatul sau povestea drobului de sare în picaj

Noi, românii suntem specialişti în fatalism. Şi resemnare. Ne-am obişnuit să ţipăm că ne doare, în loc să luăm drobul de sare de pe dulap. Pentru că nu mai ştim nici unde e dulapul. Nu mai vedem nici drobul. Decât când este deja în picaj.

Anul acesta ministerul educaţiei se pregăteşte intens să atenueze efectele bacalaureatului care îi vor cădea în cap, pregătindu-se din vreme să vină în ajutorul celor nepromovaţi.

Cum poţi amortiza căderea unui drob de sare?

Simplu, nu poţi. Dar iei masuri ca să se lase cu cucuie cât mai mici.

"Lucrăm la un proiect pentru cei care nu reuşesc la bacalaureat. Sper să venim cu lucruri foarte concrete în întâmpinarea acelor copii care au picat sau în continuare pică bacalaureatul. Poate ne gândim la un sistem de reţinere a lor în şcoală sub forma unor cursuri de pregătire în vederea susţinerii bacalaureatului", a declarat joi Remus Pricopie.

Remus Pricopie ştie ce ştie de se pregăteşte cu proiecte. De altfel, ştim cu toţi... Avem antecedente în rezultate deplorabile la Bac. Procentul de promovabilitate scade de la an la an. Dacă în 2009, 81% dintre absolvenţi de liceu ai României au luat bacul (sic transit gloria mundi...), în 2010, doar 69% au mai reuşit. Şi de atunci, din ce în ce mai trist.

2011: 45%.

2012: 44%.

2013:? Statistica ar zice? 43%?

Indiferent ce se va întâmplă în vara asta însa, ţara este pregătită. S-au luat măsuri din timp contra efectelor căderii drobului de sare.

În mai, executivul a aprobat un proiect finanţat din fonduri europene menit să vină în sprijinul tinerilor absolvenţi români.

În limbaj european, guvernul va veni cu o "schemă-pilot" care "va contribui la utilizarea la maximum a finanţării, în acord cu prevederile recomandării Consiliului Uniunii Europene în domeniu, şi va creşte oportunităţile de acces ale tinerilor la piaţa muncii." "Schema pilot" va avea ca grup ţintă 5.000 de tineri absolvenţi de liceu care nu au fost declaraţi admişi la examenul de Bacalaureat. Implementarea ei va permite identificarea unui set eficient de măsuri, adaptat specificului naţional, pe baza căruia se va proiecta schema de garanţii pentru tineri 2014-2020", se arată în memorandumul aprobat de Guvern.

Mai pe scurt şi româneşte, prin acest proiect, se vor lua măsuri ajutătoare pentru că cei ce au picat bacul să îşi găsească cât mai operativ un job.

Programul ţine cont de recomandările Consiliului Uniunii Europene. Or avea şi europenii repetenţii lor şi mai multă expertiză în domeniu, dacă ne-au consiliat. Sau interesul să ne ţinem în ţară repetenţii, să le dăm o slujba ca să nu mai plece pe alte meleaguri să îngroaşe rândurile celor aflaţi deja acolo la cerşit sau la furat.

Încadrarea absolvenţilor în muncă constituie în mod cert o preocupare pentru guvernanţi. Vizând din nou efectul, şi nu cauza, s-a vehiculat, la un moment dat şi ideea unui bacalaureat profesional. Propunerea a aparţinut fostului ministru al învăţământului Ecaterina Andronescu. Controversatul proiect rămâne deocamdată la stadiul de proiect. Cel puţin până în prezent, aşa a rămas. Ce ne va aduce viitorul... Remus Pricopie ştie, sau poate nici dumnealui măcar. Cităm:

"În cadrul dezbaterii mai largi privind Bacalaureatul în viitor, cred că orice subiect poate fi discutat. Important e ca în final să ajungem la o concluzie care să nu aibă o legătură cu miniştrii Educaţiei sau cu Guvernul de astăzi. Eu cred că trebuie să fie o formulă de Bacalaureat care să aibă legătură cu şcoala românească şi nu să schimbăm formulele de examinare şi de evaluare odată cu ministrul sau cu Guvernul"

În ce poziţie stă drobul de sare?

Păi stă să cadă, încă n-a căzut.

Promovabilitatea la simularea examenelor naţionale din Capitală a fost de 24% la proba de matematică şi 59,09% la cea de limba romană de la Bacalaureat, iar la evaluarea naţională, de 35% şi, respectiv, 85%.

Anul acesta 14,6% dintre absolvenţii claselor a XII-a nici nu s-au mai înscris la BAC, conform declaraţiilor ministrului Remus Pricopie. Cum comentează guvernanţii noştri chestiunea?

Păi, chestiunea vine, care va să zică, cam aşa: "Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a declarat joi seară la TVR că elevii care nu s-au înscris la examenul de bacalaureat au fost probabil descurajaţi de seriozitatea cu care a fost organizat examenul în ultimii ani, dar şi de faptul că subiectele din anul 2011 şi 2012 nu au fost totdeauna corelate cu ceea ce elevii au învăţat la şcoală."

Şi am ajuns şi la nodul problemei "cu ceea ce elevii au învăţat la şcoală". Dar mai învaţă la scoală elevii? Şi dacă da, câţi dintre ei? Statisticile de promovabilitate ale anilor din urmă ne spun că mai mult de jumătate din tinerii ţării nu mai învaţă. Cifrele nu mint.

Şi cum de s-a ajuns aici?

Drobul de sare: sunt două sau chiar mai multe droburi de fapt

"La ora actuală, putem discuta de două probleme diferite. La prima vedere putem vorbi de interesul pentru şcoală al copiilor, care a scăzut îngrijorător în condiţiile în care pe toate canalele se promovează nonvaloarea, iar tot mai mulţi elevi nu mai sunt atraşi de actul educaţional. Pe de altă parte, ne confruntăm şi cu probleme interioare de sistem", a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", Marius Nistor.

Tabloul, dacă întri într-o scoală, este cu totul dezolant.

Profesori slab plătiţi cu nervii ajunşi în pioneze încearcă să predea câte ceva (cei care nu au dezarmat deja).

Elevul, stă picior peste picior în bancă şi butonează Iphone-ul.

Profesorul nu îndrăzneşte să-i confişte telefonul. Ştie că vine tata cu BMW-ul şi se lasă cu scandal. Copilul e un geniu, tocmai dezbătea pe facebook viitorul ţării, cum de l-a întrerupt profesorul din ceea ce făcea?

Dacă profesorul vrea sa îl dea afară din oră pe elevul ce nu îi respectă clasa, nu se poate. N-are voie. Căci există posibilitatea ca peste şcoală să dea un cutremur şi copilului scos afară de la ore să îi cadă drobul de sare fix în cap. Orice ghiveci de flori pus pe holurile şcolii in jardinieră se poate transforma în drob de sare, dacă nu ştiaţi.

Copiii, pe de altă parte, învaţă după manuale anoste care se mai şi schimbă de la an la an. Regulamentele se schimbă, manualele se schimbă, profesorii se schimbă, un suplinitor vine, altul pleacă, altul a fost destituit pentru cine ştie ce scandal, iar mulţi dintre profesori sunt profesori doar fiindcă nu şi-au găsit de muncă în alt loc.

Pică şi ei examenele de titularizare. La profesori mă refer. Sunt victime ale aceluiaşi sistem. "Sper să nu ajungem să le permitem celor care au luat sub 5 la titularizare să vină la catedră" se temea ministru 2012 Ecaterina Andronescu, pe vremea când dumneaei era ministru la învăţământ.

Puţinii profesori rămaşi, care ştiu şi carte şi au şi drag de meserie, încearcă disperaţi să ajung la sufletele de elevi. La unii chiar ajung. La acei elevi care au rezultate bune la bac.

Ce se poate face pentru viitor

Nu mare lucru. Aşteptăm.

"Cred că, deocamdată, trebuie să aşteptăm să decurgă în bune condiţii acest Bacalaureat şi, imediat cum se termină acesta, Ministerul Educaţiei va pregăti metodologia pentru Bacalaureatul din 2014, unde eu nu prevăd modificări substanţiale, poate lucruri de procedura, dar nu de fond. Insă, imediat după terminarea Bacalaureatului din 2013, vom demara o dezbatere publică amplă privind modul în care Bacalaureatul ar trebui să se deruleze începând cu 2016. Nu vreau să spun dinainte lucruri pe care de fapt ar trebui să le aflăm din cadrul dezbaterii publice", a declarat luni, 13 iunie, la Palatul Parlamentului, ministrul Educaţiei.

Singura schimbare notabilă va consta în faptul că din 2014 elevii vor beneficia de noi manuale, în format digital, cel puţin aşa a declarat ministrul învăţământului, Remus Pricopie, fervent susţinător al acestui proiect. Noile manualele vor putea fi accesate gratuit pe internet.

Va fi mult mai uşor pentru toată lumea. Părinţii nu mai dau bani pe cărţi în librărie iar elevii vor fi cu siguranţă mai stimulaţi să studieze dacă lângă "tab-ul" cu Ştefan cel Mare pot accesa şi "tab-ul" de faceebok.

Morala poveştii

Conform Legii Învăţământului, "În România, învăţământul constituie prioritate naţională."

În art. 3 (1) se spune că învăţământul urmăreşte realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. Iar la (2) că idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative".

Aşteptăm cu nerăbdare procentele de promovabilitate 2013 la Bac. Vor spune multe despre identitatea noastră ca popor.

Pe cei care nu iau bacul, chiar nu îi văd bine. Nu ştiu dacă se ştie, dar criza a ajuns şi în Italia, şi-n Spania şi la Paris şi nimeni nu se mai îmbogăţeşte nici din furat, nici din cerşit.

Nu pe toate fetele le va lua Columbeanu de nevastă. Nu toţi băieţii vor ajunge fotbalişti. Şi dacă schema-pilot a ministerului nu reuşeşte, şi nu îşi găsesc serviciu în tară, nepromovaţii vor trebui să dea dovadă de multă creativitate pentru a supravieţui.