Atacurile din Paris ar putea fi o cale care să scoată Rusia din izolare

Atacurile teroriste din 13 noiembrie din Paris au deschis pe neaşteptate o uşă pentru ca Vladimir Putin să treacă din poziţia unui paria internaţional în cea de partener convenabil în Siria.
Preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele rus Vladimir Putin. (Captură Foto)

La o lună după ce a susţinut că Putin “nu este aliatul nostru”, preşedintele francez Francois Hollande va vizita Moscova săptămâna viitoare pentru a discuta despre o “coaliţie amplă” împotriva Statului Islamic (cunoscut şi sub numele de ISIL). Putin a răspuns pe măsură, cerând comandanţilor Marinei ruse, într-un discurs televizat, “să stabilească un contact direct cu francezii şi să lucreze cu ei în calitate de aliaţi”. La rândul său, Barack Obama a avut un ton mult mai împăciuitor în ultimele câteva zile; la summitul G20 de săptămâna trecută, el s-a întâlnit cu un bărbat [Putin] pe care, în ultimii doi ani, l-a evitat stânjenitor, ca după o despărţire urâtă.

Deja, Moscova laudă aceste schimbări de situaţie ca un semn că Putin reintră în joc, după mai mulţi ani de izolare cauzată de războiul din Ucraina şi de suportul acordat preşedintelui sirian Bashar al-Assad. “Politicienii renunţă la chestiunile secundare şi realizează nevoia de a se concentra pe cea mai mare problemă pe care o înfruntă: oprirea tentativelor ISIL de a-şi răspândi influenţa la nivel global”, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Georgy Bovt, un editorialist la ziarul pro-Kremlin Komsomolskaya Pravda, a fost mult mai aspru: “În clipa în care o tragedie are loc în Europa, ei îşi aduc aminte de acei ruşi groaznici, indiferent de cine este ţarul – Stalin sau Putin.”

Aparenta reapropiere între Rusia şi Occident va avea unele consecinţe – în principal pentru ISIL. În această săptămână, grupul jihadist a fost ţinta unor bombardamente serioase pentru prima dată în ultimele două luni de când a început campania aeriană rusească în Siria, care s-a concentrat în principal pe susţinerea lui Assad şi pe atacarea altor grupuri rebele care doresc înlăturarea de la putere a liderului sirian. Occidentul şi Rusia par să fi făcut mici paşi către eliminarea neînţelegerilor lor în ceea ce priveşte viitorul lui Assad, după ce au căzut de acord săptămâna trecută asupra unui nou plan de tranziţie în Viena. Oficialii ruşi au declarat că speră că noua cooperare din Siria va ajuta la ridicarea sancţiunilor impuse de Occident asupra Moscovei pentru implicarea sa în criza ucraineană. De asemenea, oficialii ruşi mai speră că, prin această cooperare, Occidentul va ceda în faţa intereselor Rusiei în Ucraina, conform BuzzFeed News.

Neînţelegerile, totuşi, rămân considerabile. Obama a discutat miercuri despre nevoia unei “schimbări în gândirea ruşilor şi a iranienilor” pentru a recunoaşte faptul că suportul lor militar pentru Assad este inutil. La rândul său, Lavrov a susţinut că e de părere că Statele Unite au “început să realizeze inutilitatea” insistenţei lor ca Assad să renunţe la putere. În spatele uşilor închise, ţările occidentale şi Arabia Saudită încearcă să creeze tensiuni între Moscova şi Teheran în ceea ce îl priveşte pe Assad, conform Wall Street Journal.

“Distanţa dintre Franţa şi Rusia este probabil la fel de mare precum a fost în urmă cu o săptămână”, a declarat Bruno Tertrins, un fost consilier în ministerul francez al apărării şi membru al Foundation for Strategic Research în Paris. “Faptul că Franţa pune accentul pe această prioritate pe care o reprezintă Statul Islamic nu înseamnă deloc că s-a apropiat de Bashar al-Assad.”

Fără niciun fel de mişcare majoră în privinţa chestiunii Assad, îndreptarea atenţiei lui Putin către ISIL pare să fie motivată mai mult de doborârea avionului rusesc de pasageri deasupra peninsulei egiptene Sinai luna trecută. ISIL a susţinut în ultimul număr al ziarului său în limba engleză că a plănuit iniţial să bombardeze un avion occidental dar că şi-a schimbat planurile după începerea campaniei militare ruseşti în Siria. În ciuda ipotezelor solide că avionul ar fi fost doborât de o bombă, Rusia a amânat până marţi să numească vinovatul – după care a făcut o paralelă între tragedia aeriană din Egipt şi atacurile din Paris. Ministerul rus de externe a încercat să imite folosirea simbolică a steagului francez la pozele de profil ale utilizatorilor de Facebook care şi-au manifestat în acest fel solidaritatea cu Franţa. Câteva personalităţi ruse au devenit ţinte ale unei campanii media pentru că au postat mesaje de condoleanţe către Paris, în timp ce au neglijat să comemoreze doborârea avionului rusesc în Egipt.

„Recunoaşterea la acel moment a faptului că explozia a fost un atac terorist ar fi putut fi şi, fără îndoială, ar fi fost înţeleasă ca o pedeapsă pentru invazia siriană”, a declarat Gleb Pavlovsky, fost consilier de imagine al Kremlinului, pentru postul de radio Ekho Moskvy. „Evenimentele teribile din Paris au rezolvat problema.”

Reculul resimţit dinspre Siria este un punct de cotitură puternic pentru Moscova, a cărei campanii a urmărit mai mult să consolideze locul Rusiei în lume decât să abordeze evenimentele din ţara arabă. Televiziunea rusă de stat a lăudat eforturile diplomatice ale lui Putin ca o confirmare a superputerii sale şi a trimis aceiaşi jurnalişti de război care au avertizat în privinţa prezenţei “fasciştilor” în Ucraina să avertizeze în privinţa ameninţării teroriste din Siria. Nu este pentru prima dată când maşina de propagandă a Rusiei dă naştere la o anumită situaţie – doar că de această dată, cu o consecinţă aparent neaşteptată: moartea tuturor celor 224 de oameni aflaţi la bordului avionului ce a decolat de pe aeroportul Sharm el-Sheikh.

Totuşi eforturile ruşilor par să fi făcut puţin pentru a apropia acele obiective. SUA şi UE, conform Wall Street Journal, plănuiesc să extindă sancţiunile aplicate împotriva Rusiei datorită crizei ucrainene, care a înregistrat weekendul trecut cel mai ridicat nivel de violenţe din ultimele luni. De asemenea, impactul campaniei militare ruseşti asupra situaţiei terestre din Siria a fost la rândul său limitat: Assad nu se află nici în pericolul iminent de a se prăbuşi dar nici nu i-a fost întărită poziţia de suportul aerian rusesc. “Ruşii s-au înrolat pentru o campanie militară în Siria pe baza unui impuls de moment”, a declarat Andrew Weiss, vicepreşedinte pentru studii la Carnegie Endowment for Internaţional Peace. “Cât de bine au înţeles ei în ce s-au băgat?”