Apreciaţi valorile umane, care ne pot schimba viaţa

Cuplu
Cuplu (Pixabay.com)

Valorile umane au existat dintotdeauna şi au ajutat umanitatea să supravieţuiască. Înţelegerea lor a fost unul dintre factorii care au precipitat schimbarea în ultimele decenii. Popularizarea acestei noţiuni, care merge mână în mână cu drepturile omului, ne-a ajutat să creăm un cadru de referinţă pentru a estima dacă oamenii sunt trataţi cu demnitate şi dacă integritatea lor este în pericol sau nu.

Pentru a înţelege valorile umane, trebuie să înţelegem valorile în contextul filozofiei şi eticii. Acestea sunt un set de idei care ghidează modul nostru de gândire şi obiectivele stabilite în ceea ce priveşte impactul asupra societăţii şi a mediului în general (şi, prin extensie, asupra noastră, având în vedere că suntem în acest mediu). Deci, este un set de credinţe care ne spune cum ar trebui să fie lucrurile. Acestea servesc drept referinţă pentru a şti ce este bine şi ce este greşit şi, prin urmare, au o mare importanţă ca element comun prin care o societate decide care sunt principiile care o guvernează. Unii doresc să le respecte, iar alţii aleg să le ignore.

Valorile umane sunt fundamentale şi necesare pentru existenţa societăţilor, în care cât mai mulţi oameni se simt confortabili şi trăiesc bine. Deoarece sunt foarte importante, multe dintre ele apar în multe culturi, în diferite forme şi fiind aplicate diferitelor grupuri. Prin urmare, valorile umane merg mână în mână cu drepturile omului, pentru că stabilesc un cadru de cerinţe minime pentru a crea structuri sociale.

Trecem în revistă câteva dintre aceste valori umane cunoscute, dar care nu sunt mereu aplicate corect.

Compasiunea

Compasiunea este un sentiment nobil, o parte evoluată a naturii noastre umane. Această valoare presupune a fi dezinteresat, a nu aştepta nicio recompensă în schimbul ajutorului pe care îl oferi cuiva. Singura recompensă să fie mulţumirea că ai făcut un bine anumitor persoane.

Compasiunea nu implică propriile stări sau aşteptări ca cineva să simtă sau să reacţioneze într-un anume fel, este o alternativă sănătoasă la egoism.

Spre deosebire de milă, care implică o stare de superioritate, poate chiar fără să-ţi dai seama, şi te conectează pentru o clipă cu situaţia persoanei de care ţi-e milă, gândindu-te ce ai simţi în locul ei, compasiunea înseamnă preocuparea de a-i ajuta pe ceilalţi, conectarea cu ei, încredere, demnitate şi înţelepciune.

Unele cercetări evidenţiază chiar efectul terapeutic al compasiunii, deoarece nu este benefică doar pentru cel care a fost ajutat, ci are anumite rezultate deosebite asupra propriei persoane. Este vitală pentru echilibrul nostru fizic şi psihic.

Responsabilitatea

Responsabilitatea este o atitudine care se dobândeşte în urma educaţiei şi nu te naşti cu ea. Este o virtute mai întâi a grupului din care faci parte, familie, şcoală, societate.

Responsabilitatea ne face să anticipăm consecinţele acţiunilor noastre şi faptul că, printre aceste consecinţe, avem în vedere impactul pe care îl putem avea asupra vieţii altora. Cu alte cuvinte, ne ajută să nu facem lucruri care să aibă urmări în viaţa altora, ceea ce este în mod evident benefic pentru cei din jurul nostru, dar şi pentru noi, deoarece ne facilitează crearea de legături sociale.

Sinceritatea

A fi sincer înseamnă a-ţi arăta natura ta adevărată. Un om sincer doreşte să fie mai bun, conştientizând că nu este perfect, că pe lângă calităţi are şi defecte şi se lasă citit ca o carte deschisă. Sinceritatea unui om te dezarmează, te face să-l iubeşti şi să crezi în adevărata prietenie.

Sinceritatea ne determină să creăm legături de empatie cu ceilalţi şi, în acelaşi timp, să împărtăşim cu alţii informaţiile relevante pe care le-am obţinut din experienţele noastre. În acest fel, informaţiile circulă prin relaţiile personale, iar acest lucru ne ajută să cooperăm şi să nu lăsăm pe nimeni în urmă.

Toleranţa

Tolerenţa este o atitudine care nu presupune superioritate faţă de alţii, ci să îi respecţi pe ceilalţi şi să poţi învăţa de la ei, înlăturând tipare nedrepte. Înseamnă să fii flexibil şi să îi accepţi pe cei din jur, cu defectele lor, dar nu înseamnă să urmezi atitudinile lor negative, ci să ne păstrăm convingerile şi să respectăm principiile, să nu ne fie încălcate drepturile şi să suferim de pe urma comportamentelor abuzive.

Toleranţa poate contribui la îmbunătăţirea relaţiilor cu cei din jur, dar are efect şi asupra propriei persoane. Atunci când suntem mai îngăduitori cu noi înşine şi dorim să fim mai buni, avem o disponibilitate mai mare faţă de ceilalţi.

Aceasta poate fi cultivată în fiecare zi printr-un comportament echilibrat faţă de ceilalţi, faţă de părinţi, prieteni, profesori, cunoştinţe sau străinii cu care interacţionăm. Opusul toleranţei este intoleranţa, care în multe cazuri este creată de prejudecată.

Cum poţi fi tolerant cu cei din jur: fii binevoitor, ascultă-i pe cei care ţi se adresează, să nu reacţionezi şi să creezi conflicte; ia în considerare punctul de vedere al celuilalt, încearcă să găseşti interesele comune pe care le aveţi, dincolo de diferenţe; apreciază propriile valori culturale, dar şi pe ale altora, fără să le judeci; nu-i judeca pe ceilalţi pentru lucruri pe care nu le pot controla şi care nu ţin de ei.

Respectul

Respectul vorbeşte despre propriile valori şi despre noi înşine. La un moment dat, conştientizăm respectul ca fiind parte din sistemul nostru de valori, înţelegem că vrem să ne definească. Japonezii acordă o mare atenţie respectului, cultivându-l din copilărie prin modul de a gândi: ”tot ce fac, să fac ţinând cont de cum se simte celălalt când mă vede sau interacţionează cu mine”. Respectul nu se cere, este o formă de comunicare dincolo de cuvinte.

Respectul ne conduce la crearea unui climat de comunicare în care nimeni nu se simte atacat. Acest lucru pare a fi un detaliu minor, dar în realitate este relevant, mai ales în relaţiile în care nu există prea multă apropiere. Având în vedere incertitudinea, este foarte uşor să creaţi conflicte din nimic ceea ce este deosebit de riscant în societăţile în care nu există mecanisme care să prevină apariţia violenţei.

Buna creştere sau bunul-simţ se vede din atitudinea plină de respect în relaţiile cu ceilalţi. Respectă tot ceea ce te înconjoară şi mai ales respectă valoarea izvorâtă din virtuţi.

Recunoştinţa

Aceasta este o valoare umană care ne face să dorim să compensăm într-un fel formele altruismului, astfel încât acesta să fie promovat. O mare parte din ceea ce ne face să progresăm se bazează pe favorurile realizate în mod spontan, prin recunoaşterea simplă a aprecierii pe care o simţim pentru o altă persoană.

Este important să găsim în fiecare zi motive pentru care să fim recunoscători, începând de la faptul că am reuşit să ne dăm jos din pat dimineaţa şi terminând cu mulţumirea pentru ziua care a trecut. Nu este ceva dificil, dar realizat din inimă şi în mod constant, devine un obicei. Recunoştinţa este o abilitate care merită cultivată, o abilitate de care avem nevoie.

„Recunoştinţa schimbă felul în care percepem viaţa şi pe noi înşine. Situaţii dificile care odată ni se păreau intolerabile, acum se transformă. În momentul în care simţim recunoştinţă, situaţiile se luminează, şi apoi putem vedea oportunităţile pentru a face schimbări. Când recunoştinţa devine un mod de viaţă, succesul, pacea, fericirea şi sănătatea sunt la ordinea zilei. Cu cât o simţi mai mult, cu atât mai multe motive găseşti ca să o simţi. Recunoştinţa este o forţă miraculoasă, precum un magnet magic, care generează şi atrage mult mai mult decât ai primit deja. Este ca o energie vie, ea îţi luminează calea pentru ca tu să devii mult mai mult decât ai experimentat deja!”, a menţionat scriitoarea Louise Hay.

Prudenţa

Una dintre manifestările de bază ale înţelepciunii este prudenţa, acea calitate care anticipează consecinţele negative ale acţiunilor şi ne determină să luăm măsuri de precauţie pentru evitarea lor.

Omul prudent este mai atent la detalii şi la efectele lor asupra celorlalţi, mai grijuliu cu relaţiile, mai vigilent în ceea ce priveşte pericolele şi când este vorba de valori majore.

Cel prudent este conştient că s-ar fi putut înşela în luarea unei decizii, că drumul pe care l-a ales să nu fie cel bun. El este vigilent la semnalele contradictorii, suficient de smerit să accepte că s-a înşelat şi hotărât în a schimba direcţia de mers. El percepe semnalele şi are inima să renunţe la dorinţe.

Umilinţa

Termenul umilinţă provine din cuvântul latin humilitas şi înseamnă calitatea de a fi umil. Umilinţa este să înţelegi valoarea de sine, dar şi să fii conştient, să ai curajul de a-ţi accepta greşelile. Opusul umilinţei este aroganţa.

Umilinţa nu este doar o chestiune de a menţine o imagine publică plăcută pentru ceilalţi, departe de aroganţă. Este, de asemenea, o valoare care promovează apariţia schimbărilor pentru a-ţi îmbunătăţiatât viaţa ta, cât şi pe a altora. Exersarea umilinţei înseamnă a renunţa la orgoliu şi este văzută ca o virtute.

Altruismul

A fi altruist presupune să laşi la o parte anumite interese şi dorinţe personale pentru a-i ajuta pe ceilalţi, esenţială fiind intenţia care este la baza acţiunilor efectuate în folosul altora: să nu anticipezi sau să aştepţi o răsplată, indiferent sub ce formă s-ar prezenta aceasta.

Altruismul ne ajută să evoluăm şi să descoperim adevăratele valori ale umanităţii. Zâmbind şi dăruind neîncetat celor din jur, putem ajunge la un bun echilibru psihic şi fizic, ce ne va menţine în formă. Ne va fi astfel mai uşor să trecem peste greutăţi şi necazuri care azi ne par greu de trecut.

Surse

Gelfand, Michele J. (2018). Rule Makers, Rule Breakers: How Tight and Loose Cultures Wire Our World. Simon & Schuster

Tetlock, Philip E. (2007). Thinking the unthinkable: sacred values and taboo cognitions. Trends in Cognitive Sciences. 7 (7): pp. 320 - 24.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință