Apelul societăţii civile din Moldova: CSM instaurează frica în judecătorii care iau decizii neconvenabile

Societatea civilă susţine că urmărirea penală a magistratului Munteanu este un atac ce pune în pericol independenţa judecătorilor din Moldova. Scriind plângeri despre comportamentul procurorilor, magistratul însuşi a ajuns să fie persecutat.
Justiţie independentă?..
Justiţie independentă?.. (crjm.org)

Mai multe organizaţii ale societăţii civile din R. Moldova îşi exprimă printr-un Apel îngrijorarea în legătură cu impactul pe care îl poate avea urmărirea penală a judecătorului Dorin Munteanu, autorizată pe 31 ianuarie, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Aceasta poate fi interpretată drept o persecutare pentru nerespectarea de către judecător a cerinţelor procurorilor, ce va avea un efect dezastruos asupra independenţei judecătorilor şi a echitaţii procedurilor penale. Pentru spulberarea aparenţelor de inechitate a urmăririi penale a magistratului menţionat, organizaţiile societăţii civile solicită CSM să facă publice toate materialele pe care le deţine cu privire la această procedură, inclusiv demersul Procurorului General şi hotărârea adoptată.

“Considerăm solicitarea şi acordul de urmărire penală a judecătorului Munteanu ca un atac la independenţa judecătorilor. Prin astfel de acţiuni se instaurează frica în rândul judecătorilor care vor lua decizii inconvenabile procuraturii. Aceasta scade şi mai mult şansa că procedurile penale abuzive se vor finaliza cu achitarea persoanelor nevinovate”, menţionează în Apel organizaţiile semnatare.

La 31 ianuarie, la solicitarea Procurorului General,CSM, a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală, percheziţie, aducere silită, reţinere şi arestare a magistratului Judecătoriei Chişinău Dorin Munteanu. Acesta este acuzat, în temeiul articolului 307 Cod penal, că ar fi adoptat cu bună ştiinţă o hotărâre vădit ilegală. La scurt timp după şedinţa CSM, Procuratura Generală a emis un comunicat de presă în care evită să menţioneze că, după respingerea demersului de arestare, Munteanu a scris o scrisoare Procuraturii Generale în care a menţionat carenţele comise de procurorul pe caz.

Reprezentanţii societăţii civile atenţionează că din comunicatul de presă nu rezultă că judecătorul este suspectat de corupţie, ci doar de pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. “Simplul fapt al anulării unei hotărâri judecătoreşti de către instanţa ierarhic superioară nu constituie un temei pentru urmărirea penală.”

În apărarea sa, judecătorul Munteanu susţine că decizia de eliberare a învinuitului de sub arest a fost adoptată pentru că procurorul a refuzat să prezinte probe care ar confirma necesitatea izolării în continuare a învinuitului de societate, chiar dacă i-a cerut anterior acest lucru.

Magistratul scrie în Nota explicativă adresată CSM că procurorul care a instrumentat dosarul ar fi pornit cu un an în urma unul similar, în privinţa aceloraşi învinuiţi, dar ulterior a clasat cauza penală. Mai mult decât atât, “în anul 2015 A.V. (învinuitul n.r.) fiind pe acest dosar reţinut pentru 72 ore de către organul de urmărire penală, fiind influenţat de procuror, i-a transmis ultimului suma de 2000 euro, după ce a fost eliberat din reţinere fără a fi dus la arest, iar ulterior şi scos de sub urmărire penală.”

În cadrul şedinţei CSM din 31 ianuarie, Munteanu a mai explicat că unicele probe prezentate de procurorul pe caz, erau declaraţiile părţii vătămate şi a martorilor propuşi de aceasta, care în opinia instanţei de judecată, aveau interes personal în condamnarea învinuiţilor, iar “termenul de 20 zile de arest preventiv acordat iniţial inclusiv şi pentru verificarea de către procuror a argumentelor învinuiţilor, a fost utilizat ineficient de către procuror, ultimul refuzând categoric la acel moment să verifice versiunea învinuiţilor, bazându-se doar pe poziţia pretinsei părţi vătămate, prin ce a dat dovadă de o evidentă poziţie de părtinire”.

Totodată, partea apărării, la această etapă a urmăririi penale, a prezentat probe suficiente ce l-a dus la concluzia despre lipsa bănuielii rezonabile de comitere de către învinuit a unei fapte infracţionale şi decăderea temeiurilor de aplicare a arestului preventiv, cu respingerea demersului procurorului.

Astfel, în susţinerea poziţiei sale, partea apărării a prezentat în proces copia declaraţiei făcute de pretinsa parte vătămată la notar, potrivit căreia ultima a primit suma de bani pentru înstrăinarea imobilului. Procurorul nu a putut combate prin anumite probe legalitatea înscrisului în cauză. Respectiv, magistratul a considerat decizia sa legală şi a solicitat CSM respingerea sesizării Procurorului General al RM, având în vedere că nici Curtea de Apel nu a declarat încheierea emisă de el ca fiind una contrară legii, dar a dat o apreciere diferită probelor după intima sa convingere.

Notabil este faptul că expertul Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova Vladislav Gribincea declară că din 2016 judecătorul Munteanu a scris mai multe plângeri la Procuratura Generală pe comportamentul procurorilor, însă “a urmat dosar penal împotriva judecătorului. Logic!!! Mă întreb dacă procuratura nu a oferit şi distincţii procurorilor în cauză.”

Organizaţiile semnatare ale Apelului în susţinerea independenţei judecătorilor din Moldova reamintesc ca, şi până la data de 31 ianuarie, existau întrebări serioase în ceea ce priveşte modul şi calitatea examinării cauzelor penale de către judecători.

“Rata de achitare în Republica Moldova nu depăşeşte 3%, cu mult sub media ţărilor cu o democraţie avansată. Mai mult, rata de admitere a demersurilor de arestare a procurorilor este constant mai mare de 75%, în pofida criticilor Curţii Europene a Drepturilor Omului că în Republica Moldova arestul se aplică prea des şi nemotivat, iar rata de admitere a demersurilor de autorizare a interceptărilor este de peste 98%.”

În acelaşi context, reiterează că dosarul judecătoarei Domnica Manole a fost intentat în temeiul aceluiaşi articol din Codul penal. Deşi au trecut mai mult de 6 luni de la autorizarea urmăririi penale împotriva ei, cauza încă nu a fost transmisă în instanţa de judecată.

În decembrie 2016, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a solicitat Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea articolului 307 Cod penal, deoarece cel puţin o parte din judecătorii CSJ nu sunt siguri dacă un judecător poate fi urmărit penal în baza articolului menţionat, fără a-i fi atinsă independenţa.