Analiză CPR, despre accesul la informaţie pe timp de pandemie: Bruiat, ignorat sau înăbuşit de autorităţi, şefi şi politicieni

După ce au triplat termenul de răspuns la solicitările de informaţii de interes public, autorităţile şi-au arogat controlul comunicării despre pandemie, recurgând la briefinguri fără accesul presei, a punctat Andrei Lutenco.
(facebook.com)

„Ca societate avem doar de câştigat de la dezvăluiri – au de pierdut doar cei care au ce ascunde”, scrie Andrei Lutenco, director de programe al Centrului de Politici şi Reforme (CPR) Moldova, într-o analiză dedicată limitării accesului la informaţie, inclusiv în mod oficial, de către autorităţi, şefi şi politicieni.

În opinia acestuia, în perioadă de criză, mai mult ca oricînd, este nevoie ca cetăţenii, asociaţiile lor, mass-media, dar şi funcţionarii publici să poată spune adevărul, să participe, chiar şi de la distanţă, în discuţiile publice despre deciziile luate de autorităţi, să vorbească despre nereguli şi abuzuri, întrucât doar aşa poate fi menţinut controlul public asupra acţiunilor guvernului.

„În condiţiile în care accesul la informaţie este drastic limitat (inclusiv oficial), un rol crucial îl au oamenii din prima linie care vorbesc şi ne alertează despre problemele din sistem – avertizorii de integritate. Din păcate, aceste semnale sunt bruiate, ignorate sau înăbuşite de autorităţi, şefi şi politicieni.

Dezvăluirile pacienţilor sunt luate în derâdere, cele ale medicilor sunt urmate de critici sau represalii, iar jurnaliştii primesc amenzi pentru că semnalează abuzuri. Partea bună e că, chiar şi în cazul în care se ciocnesc cu rezistenţă sau ameninţări, tratatele internaţionale, Constituţia şi legile asigură cetăţenilor dreptul de a vorbi liber în timp de urgenţă. Unul dintre mecansimele de protecţie ale acestui drept – instituţia avertizorilor de integritate – încă nu este folosit la întregul potenţial, chiar dacă ar putea fi”, se arată în analiza CPR Moldova.

Potrivit lui Andrei Lutenco, expert în justiţie şi drepturile omului, în loc să dea dovadă de responsabilitate şi deschidere, guvernarea de la Chişinău a monopolizat canalele de comunicare, s-a baricadat de critică şi a amânat acea puţină transparenţă care mai era garantată prin lege.

Mai mult decât atât, societatea a fost transformată radical, devenind mult mai dependentă de eforturile celor cărora le-a încredinţat sarcina de conducere, dar şi mai vulnerabilă în faţa abuzurilor şi nedreptăţii.

„De felul cum se iau deciziile despre testare, izolare, carantină şi aflare în spaţiul public, cum sunt respectate regulile, cum este dotat şi echipat sistemul medical, depinde viaţa, sănătatea şi bunăstarea oamenilor”, a punctat expertul.

De asemenea, a menţionat acesta, autorităţile şi-au arogat controlul comunicării despre pandemie, recurgând la briefinguri fără accesul presei, dar înainte de asta, odată cu instituirea stării de urgenţă, au triplat termenul de răspuns la solicitările de informaţie de interes public, „practic li s-a permis autorităţilor să nu răspundă la solicitări pe durata urgenţei”.

O altă problemă menţionată de Lutenco, cu referire la numărul mare de personal medical infectat - peste 1600 la acest moment -, este faptul că autorităţile pretindeau că numărul mare şi în creştere al lucrătorilor medicali infectaţi cu virusul Wuhan se datorează infectării „pe cale comunitară”, adică aceştia nu s-ar fi infectat la muncă, ci acasă şi în mahala, în timp ce medicii alertau despre echipamente lipsă şi condiţii proaste muncă.

„La sfârşit de aprilie, într-un discurs de la tribuna parlamentului, deputatul socialist Bătrîncea a criticat jurnaliştii şi societatea civilă pentru mesajele adresate medicilor – să nu tacă şi să vorbească despre problemele din sistem în perioada crizei COVID-19. Bătrîncea, care e şi vicepreşedinte de parlament, a declarat că jurnaliştii îşi fac PR pe seama medicilor, folosindu-se de ultimii în timp ce primesc salarii de mii de euro de la partenerii occidentali.

Pe lîngă faptul că a pus laolaltă acuzaţii nefondate şi stereotipuri prăfuite, deputatul a dat dovadă de o lipsă de înţelegere a rolului presei şi societăţii civile într-o societate democratică. Bătrîncea indirect a descurajat profesioniştii să vorbească despre problemele din sistem şi a ameninţat jurnaliştii. Sau cel puţin pe cei care nu sunt afiliaţi politic. Declaraţiile acestuia se înscriu în discursul promovat de partidele de la putere de la începutul crizei – trebuie să avem 100% încredere în guvern, să nu-l criticăm şi să facem ce ne spune”, se mai arată în analiza CPR Moldova.

Întregul material poate fi citit aici.