Algele - farmacia submarină

Chinezii adună alge de pe o plajă din provincia Shandong.
Chinezii adună alge de pe o plajă din provincia Shandong. (STR / AFP / GettyImages)

Din timpuri îndepărtate algele marine au fost utilizate de oameni în moduri diferite. Acum experţii sunt tot mai convinşi de proprietăţile algelor, nu doar că o rezervă alimentară, căci acestea reprezintă o „farmacie ce vine din adâncuri”.

Cum vi s-ar părea să schimbăm o farfurie de mâncare, cu o algă Rhodymenia palmate? Nu este o glumă: în Bretania franceză le servesc ca aperitive, exact ca şi cum ar fi cea mai bună mâncare. Acest exemplu reprezintă doar o singură utilizare a acestor vegetale marine în alimentaţia umană. Sunt 500 de varietăţi de alge comestibile cu care se prepară, în toată lumea, delicioase supe bogate în iod.

„Agar-Agar” este o gelatină vegetală compusă dintr-un amestec de alge roşii, ce ajută la prepararea gelatinelor, dulciurilor, producând un efect terapeutic de saţietate, de reducere a apetitului şi în acelaşi timp de purificator.

Un alt exemplu este „Undaria pinnotifida”, o algă orientală cu un conţinut de proteine, vitamine, complex B, sodiu, calciu, fosfor şi fier, ce se recomandă pe post de condiment pentru persoane ce nu pot consuma sare, şi se găseşte sub formă întreagă sau pudră. Un proverb rus spune: „cine cunoaşte natura, nu ar trebui să fie niciodată bolnav”. De aceea acum se aud tot mai des voci ce admit că alimentele procesate pierd un mare procent de nutrienţi, cât şi avantajele unui aliment proaspăt şi integral. Se doreşte o alimentaţie ce aduce corpului o cantitate exactă din tot ce are nevoie pentru a se menţine în echilibru şi văd în aceste plante marine complementul alimentar perfect. Algele sunt tot mai populare în Occident, deşi în Orient se utilizează din secolul al XVII-lea. Adevărul nu este altul, decât marele lor aport nutritiv. Algele conţin toate vitaminele, complex B, săruri minerale, pentru care sunt recomandate în dieta zilnică. Se poate spune că „Algele” vor fi preferate ca alimentul cel mai interesant al viitorului. Se găsesc din abundenţă pe toată planeta (lacuri, râuri, mări), existând totodată şi posibilitatea de a fi reproduse în piscine speciale. Majoritatea algelor comestibile sunt de provenienţă marină deoarece algele de apă dulce sunt toxice.

Consumul algelor ajută organismul să elimine surplusul de grăsime, fiind în acelaşi timp un energizant uşor de asimilat. Cercetările în domeniul farmaceutic au demonstrat eficienţa extractelor de alge în tratarea cazurilor de infecţii cu diverse tipuri ale virusului hepatic, virusul gripal A şi virusul HIV. Ele tonifică sistemul imunitar şi combat acţiunea radicalilor liberi asupra organismului, fiind folosite de către medici din ce în ce mai mult în tratamentul administrat în cazul bolilor maligne. Este apreciată şi capacitatea de prevenţie a afecţiunilor cardiovasculare, oculare şi pulmonare. Fibrele din alge împiedică depunerea grăsimilor pe pereţii vaselor sangvine, reducând riscul de ateroscleroză şi de infarct miocardic. Încurajează procesele metabolice, stimulând schimburile de substanţe din organism, în special ale tiroidei, hipofizei şi pancreasului. Are efect energizant asupra ficatului, elimină toxinele, scăzând în acest mod nivelul de stres al organismului, descurajând astfel formarea celulelor maligne, ce duc la afecţiuni canceroase.

Algele marine au şi proprietăţi terapeutice. Ele sunt sinonime cu vegetalele medicinale, ajutând în alimentaţie dar în paralel au şi proprietăţi curative, analgezice, antibiotice, diuretice, tonice, purgative, digestive, depurative, cicatrizante şi calmante. Speciile comestibile de alge stimulează şi ajută organismul, întărind randamentul optim al organelor şi ţesuturilor în funcţiunile nutritive şi regenerative, contribuind la remineralizare, la eliminarea toxinelor, favorizând circulaţia sângelui. Ele nu cauzează reacţii alergice. În medicină se utilizează anumite alge marine, împotriva guşei, scorbutului şi a cretinismului, datorită aportului mare de iod, dar şi ca protector al mucoaselor. În ginecologie ajută la dilatarea colului uterin, iar în stomatologie pentru fabricarea mulajelor dentare.

Câteva alge comestibile cunoscute şi beneficiile lor

SPIRULINA. Este o algă verde-albastră, este un antioxidant puternic datorită conţinutului bogat în clorofilă, fitocompuşi şi betacaroten (eficient în cazuri de anemie şi afecţiuni cardiovasculare). Conţine toate mineralele şi vitaminele, fiind o proteină completă, naturală, uşor de asimilat având în compoziţia sa şi fenilalanina ce acţionează asupra centrilor nervoşi responsabili cu apetitul, diminuând foamea prin menţinerea glucozei din sânge la un nivel constant.

KELP-ul este întâlnit în zonele de coastă în general. Are în compoziţie: iod, fier, fosfor, calciu, magneziu, viţ. A, B, C, D, E, aminoacizi şi oligoelemente, fiind folosit în tratamente homeopate pentru probleme digestive, eliminare de gaze, constipaţie şi obezitate. Este cunoscută şi sub numele de „alga de smarald” fiind un aliment integral perfect, astfel este recomandată în regimuri de slăbit, stimulând imunitatea, digestia şi oferind protecţie împotriva radicalilor.

Cea mai cunoscută algă din Asia, ce se comercializează şi la noi, denumită NORI (în Japonia), ZICAI (în China), GIM (în Coreea), se găseşte sub formă de foi uscate de Porphyra, o algă roşie. Se foloseşte la supe şi la prepararea sushi-ului. Consumul ei diminuează colesterolul şi scade riscurile de ateroscleroză, posedând şi proprietăţi anticancerigene.

Pe lângă consumul algelor în preparate culinare, ele sunt utilizate şi la extragerea de răşini vegetale, stabilizatori şi emulsificatori. Au foarte mari efecte nocive şi aceşti compuşi sunt folosiţi la noi în ţară în industria alimentară. Denumirea lor pe etichete este: E400, E406, E407, E421, fiind agenţi de îngroşare, îndulcitori, aditivi, ce creează greaţă, diaree, disfuncţii renale şi chiar cancer. Aceste extracte sunt dăunătoare în forma lor prelucrată industrial şi nu în forma naturală, în alga neprelucrată.

Dr.OZ ne spune care sunt cele mai bune alge marine:

1. NORI - o singură fâşie de „nori” conţine acizi graşi Omega-3 ce apără pielea, digestia, reduce colesterolul şi hipertensiunea arterială, hrănesc organele genitale feminine şi purifică sângele.

2. WAKAME – ajută mult în balonare. Conţine: calciu, magneziu, complexul de B-uri şi are efect diuretic. Se pun în apă 30 de min., se fierb şi se folosesc într-o salată de castraveţi.

3. KOMBU - poate accelera metabolismul, reglează tiroida, ajută la slăbit menţinând starea de saţietate. Se pot folosi în supele de zarzavaturi.

Algele marine nu au numai proprietăţi terapeutice, ci industria foloseşte calităţile lor gelatinoase pentru a fabrica săpunuri, sticlă, diferite vopsele, coloranţi, impermeabilizanţi, pastă de dinţi, etc. În agricultură algele se folosesc ca minunaţi fertilizanţi, pentru înaltul conţinut în nitrogen şi potasiu. Nu trebuie să uităm că algele se mai folosesc şi pentru ameliorarea acidităţii solului, contribuind la menţinerea umidităţii acestuia.

Câteva reţete cu alge marine

SUPĂ COREEANĂ

Ingrediente: 50g alge deshidratate, 6 căni cu supă de legume, 2 linguri cu ulei de măsline, sare de mare şi o linguriţă cu usturoi pisat.

Mod de preparare: algele se lasă la înmuiat 20 de minute, apoi se clătesc de mai multe ori cu apă. Toate ingredientele, inclusiv algele, se pun într-o oală şi se lasă să clocotească câteva minute. Se adaugă sare după gust. În Coreea, această supă se serveşte cu orez brun fiert.

SALATĂ DE GHIMBIR

Ingrediente: 50g alge deshidratate, 3 linguri sos de soia, o linguriţă de oţet balsamic, o lingură de zahăr, o lingură de ulei, 2 cepe verzi, o linguriţă cu ghimbir dat pe răzătoare şi o linguriţă cu seminţe de susan.

Mod de preparare: algele se ţin în apă 20 de minute, apoi se scurg bine. Între timp se amestecă oţetul, sosul de soia, uleiul, zahărul şi ghimbirul într-un bol, până se dizolvă complet zahărul. Se adaugă algele, se presară seminţele de susan şi ceapa verde tăiată bucăţele mici. Salata se lasă câteva ore la frigider, apoi se serveşte.

TRASE LA TIGAIE

Ingrediente: 50g alge marine, 10ml ulei, 10ml sos de soia, 2 căţei de usturoi, ghimbir şi nucşoară.

Mod de preparare: algele se lasă la înmuiat 30 de minute, apoi se scurg şi se prăjesc în tigaie cu puţin ulei. Se adaugă peste ele sosul de soia, usturoiul tăiat mărunt, un praf de nucşoară şi puţin ghimbir. Se mai lasă două minute, se scot din tigaie şi se servesc fierbinţi.

GUSTARE CROCANTĂ

Ingrediente: 10 foiţe de alge rumenite (nori) sau 30g de alge deshidratate, 10ml ulei de măsline şi sare după gust.

Mod de preparare: foiţele de alge se ung cu ulei pe ambele părţi, apoi se presară peste ele puţină sare. Se rumenesc uşor într-o tigaie de Teflon (20-30 de secunde pe fiecare parte), apoi se taie în bucăţi mai mari sau mai mici, după preferinţe. Se pot servi cu mujdei sau cu alt condiment.

CU PASTE ŞI LEGUME

Ingrediente: o mână cu alge, 200g paste, 2 morcovi, varză de Bruxelles, o cutie cu ciuperci, ulei de măsline, delikat, margarină, o cutie de smântână de soia, sare şi piper.

Mod de preparare: se fierb pastele. Legumele curăţate se pun la fiert cu puţină sare, iar ciupercile se călesc în puţin ulei de măsline amestecat cu delikat. Algele se pun pe foc, într-un vas cu apă caldă, timp de 10 minute, până se umflă. Când sunt gata legumele şi pastele, se unge o tavă cu margarină şi se pun pastele, legumele fierte tăiate rondele, ciupercile şi la final un strat de alge. Se condimentează cu sare şi piper, se toarnă smântâna de soia şi se introduce tava la cuptor timp de 20 de minute. Algele cu paste şi legume se servesc calde.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință