Alegerile locale din Germania: triumful populiştilor şi înfrângerea lui Merkel

La alegerile pentru Parlamentele Landurilor Baden-Wuertemberg, Renania-Palatinat şi Sachsen-Anhalt, euroscepticii populişti de la AFD au reuşit să dea peste cap toate alianţele pe plan local, rupând votanţi de la partidele mari cu o retorică vehementă anti-refugiaţi. Partidul lui Merkel a încasat cea mai dureroasă înfrângere.
Alternativa pentru Germania (AfD).
Alternativa pentru Germania (AfD). (PHILIPP GUELLAND / AFP / Getty Images)

În toate cele trei Landuri, actualii premieri au şansa de a se menţine în funcţie, dar nu mai pot conta pe majoritatea pe care o aveau până acum şi nici pe alianţele care erau în picioare la nivel local. Toate partidele, fie că este vorba despre Verzi, CDU sau SPD sunt forţate să-şi caute noi parteneri de coaliţie, după ce Alternativa pentru Germania, partidul care a alimentat şi a speculat cel mai bine temerile populaţiei legate de criza refugiaţilor, a reuşit să obţină rezultate de două cifre în toate cele trei Landuri. Triumful populiştilor, survenit mai ales din cauza neîncrederii în partidele establishmentului şi în capacitatea acestora de a gestiona criza refugiaţilor, trage un serios semnal de alarmă în perspectiva alegerilor pentru Bundestag din 2017.

În Baden-Wurtemberg, odinioară fieful CDU, Verzii au obţinut o victorie spectaculoasă graţie popularităţii premierului Winfried Kretschmann. Să nu uităm cum au ajuns ecologiştii să pună primul premier într-un Land de o asemenea importanţă. La Stuttgart a existat o adevărată revoltă populară în 2011 împotriva unui mare proiect de infrastructură Stuttgart 21, care prevedea construirea unei gări subterane şi tăierea a 282 de copaci bătrâni din Parcul Schlossgarten aflat în inima oraşului. Aceasta s-a lăsat cu folosirea de spray-uri cu piper, tunuri cu apă şi bastoane de către poliţie împotriva celor care apărau arborii şi se opuneau proiectului. La alegeri, CDU a încasat o victorie dureroasă, iar la cârma Landului a venit în premieră un ecologist, Verzii fiind adversarii hotărâţi ai controversatului proiect.

Duminica aceasta, Verzii au mai administrat o înfrângere CDU. Interesant şi paradoxal, totodată, este că popularul Winfried Kretschmann nu a mizat pe o tactică de criticare a politicilor lui Merkel în criza refugiaţilor, deşi Verzii sunt în opoziţie, ba chiar i-a lăudat politica porţilor deschise, asta în timp ce contracandidatul său din CDU încerca timid să se distanţeze de acestea.

El a reuşit să-i aducă pe Die Grünen la 30% pe locul 1, înaintea partidului lui Merkel, dar trebuie să-şi formeze o altă majoritate, pentru că SPD a înregistrat un rezultat dezastruos în jur de 10%, astfel încât coaliţia roşu-verde nu mai este suficientă. Opţiunile posibile ar fi o alianţă de trei partide formate din Verzi, SPD şi FDP, liberalii care după cinci ani reuşesc din nou să revină în Landtag (Parlamentul Landului) sau o coaliţie verde-negru, adică între Verzi şi CDU.

Ce merită observat este că Verzii nu au obţinut nici pe departe rezultate la fel de bune ca în Baden-Wuertemberg în celelalte două Landuri, ba din contră, potrivit primelor rezultate, abia trec cu greu pragul în acestea.

În Landul Renania-Palatinat, ei au obţinut doar în jur de 5% din voturi. Şi în acest Land CDU a suferit o înfrângere dureroasă. Cu doar cu câteva luni înainte de alegeri, vârful de lance al creştin-democraţilor, Julia Klöckner, considerată o potenţială succesoare a lui Merkel în viitor la cârma partidului, părea să fi tractat partidul mult în faţa social-democraţilor conduşi de actualul premier al Landului, Malu Dreyer. Degeaba a încercat Klöckner să se distanţeze timid de politica lui Merkel în criza refugiaţilor pentru a preveni un dezastru electoral, căci partidul a încasat a doua înfrângere. Premiera SPD poate rămâne la putere, dar ca şi în cazul celuilalt Land nu mai dispune de aceeaşi majoritate pentru că Verzii au pierdut dramatic. Ca urmare, coaliţiile posibile pentru asigurarea unei noi majorităţi sunt fie o Mare Coaliţie SPD-CDU sau o coaliţie între SPD, Verzi şi liberalii de la FDP.

Şi în Landul Sachsen-Anhalt, AFD a dat peste cap alianţele actuale, reuşind să obţină peste 20% din voturi. Chiar dacă partidul lui Merkel, CDU, a reuşit să rămână principala forţă acolo, nu mai are majoritatea de până acum într-o coaliţie cu SPD. Variantele la care premierul Reiner Haseloff le poate lua în calcul pentru a guverna în continuare sunt o coaliţie CDU-SPD la care să se adauge liberalii de la FDP, dacă reuşesc să intre în Parlament, sau o alianţă între CDU, SPD şi Verzii care au obţinut şi aici un rezultat modest.

Duminică neagră pentru Merkel

Pentru cancelarul german Angela Merkel, alegerile de duminică sunt o mare înfrângere, pentru că la dezastrul oarecum previzibil din Baden-Wuertemberg s-a adăugat înfrângerea Juliei Klöckner în Renania-Palatinat. Consecinţa directă a rezultatului alegerilor va fi o creştere a contestării cancelarului în interiorul CDU pe motiv că prin politica ei în criza refugiaţilor partidul pierde masiv voturi. Paradoxal, susţinătorii lui Merkel pot susţine că lepădarea candidaţilor CDU de politicile acesteia legate de refugiaţi a avut un efect contrar şi a fost o greşeală strategică. Pe de altă parte, CSU şi liderul său Horst Seehofer vor relua sigur în perioada următoare atacurile pentru a o determina pe Angela Merkel să-şi schimbe politica privind refugiaţii, inclusiv să instituie un număr limită.

Ironic este faptul că Merkel deja şi-a schimbat abordarea, deşi n-o recunoaşte deschis. Ea a spus cu jumătate de gură că situaţia refugiaţilor de la graniţa dintre Macedonia şi Grecia nu se poate compara cu cea de vara trecută din Ungaria, când Germania a decis să-şi deschidă porţile şi să-i preia pe toţi pentru a preveni o catastrofă umanitară. Mai mult, Merkel a afirmat că Berlinul nu va prelua direct refugiaţi de la Idomeni. Poate dacă ar fi insistat mai tranşant pe această poziţie, care îi anulează însă toată politica umanitară de până acum, ar fi putut salva ceva din rezultatul CDU la alegeri.

Alternativa pentru Germania a reuşit cu o retorică vehementă anti-imigraţionistă să se prezinte ca singura alternativă la politica liberală a lui Merkel, pe care au îmbrăţişat-o mai mult mai puţin direct toate partidele establishmentului, de la Verzi, la social-democraţi şi până Die Linke.

Totuşi dincolo de contestarea internă la care vom asista cu siguranţă, pericolul pentru Merkel de a fi înlăturată din fruntea partidului nu este mare, deoarece în ultima vreme cota de popularitate i-a mai crescut, după ce a ieşit energic la luptă pentru a-şi apăra politica în chestiunea refugiaţilor, dar mai ales pentru că în CDU nu există acum o personalitate care s-o poată înlocui.

SPD iese şifonat

Nu doar Merkel a avut o duminică proastă. Şi social-democraţii au suferit două înfrângeri severe în Baden-Wuertemberg şi Sachsen-Anhalt, obţinând mai puţin decât populiştii de la AFD. Partidul a fost perceput în amândouă cazurile ca un partener junior în coaliţiile cu Verzii şi cu CDU, fără propuneri şi un profil propriu. Totuşi victoria din Renania-Palatinat l-a scăpat pe preşedintele SPD, Sigmar Gabriel, de un eşec răsunător în urma căruia putea pierde şefia partidului. Acum el mai are ceva timp pentru a încerca să obţină nominalizarea unui candidat pentru postul de cancelar şi să creeze un profil propriu clar pentru partid. Aceasta este vechea problemă a SPD, care în cadrul Marii Coaliţii, mai ales în criza refugiaţilor, a fost perceput ca girantul politicilor CDU şi ale lui Merkel, şi nu ca un partid distinct, cu un profil propriu clar.

Ascensiunea extremiştilor

Şi CDU şi SPD au pierdut votanţi în favoarea Alternativei pentru Germania, care a reuşit nu doar să rupă alegători atât de la dreapta cât şi de la stânga, ci şi să mobilizeze persoane care nu mai votaseră până acum. Potrivit Spiegel, care citează un sondaj realizat de Infrates-dimap pentru ARD, majoritatea votanţilor AFD consideră că formaţiunea nu soluţionează probleme, dar spune lucrurilor pe nume. Votul pentru AFD a fost unul nu din convingere, ci preponderent unul de dezamăgire şi de protest faţă de celelalte partide. Alegătorii AFD din toate cele trei Landuri se declară îngrijoraţi de faptul că migraţia masivă către Germania va face Islamul prea puternic şi va creşte criminalitatea în Germania.

Alternativa pentru Germania a reuşit cu o retorică vehementă anti-imigraţionistă să se prezinte ca singura alternativă la politica liberală a lui Merkel, pe care au îmbrăţişat-o mai mult sau mai puţin direct toate partidele establishmentului, de la Verzi, la social-democraţi şi până Die Linke. O mare parte dintre cei care se îndoiau de capacitatea Marii Coaliţii de a face faţă crizei refugiaţilor au sărit în braţele populiştilor. Ca urmare, la aceste alegeri s-a înregistrat un viraj puternic către dreapta.

În concluzie, singurul catalizator al dezamăgirii populare a fost un partid extremist, eurosceptic, islamofob, care nu oferă soluţii, ci doar poziţii tranşante. Acesta a profitat însă de lipsa unor poziţii clare şi de slăbiciunea partidelor mainstream, care au fost percepute ca fiind în aceeaşi tabără în criza refugiaţilor şi care n-au reuşit să demonteze non-argumentele populiştilor, ci au preferat să-i ignore total pe aceştia şi să nu le răspundă. Această strategie a fost însă total contraproductivă. Marile partide precum CDU şi SPD nu-şi vor putea permite acest lux în viitor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii