Alegerile din România: Scena este pregătită pentru darea cărţilor pe faţă (BBC)

Românii sunt chemaţi duminică la urne pentru a alege un nou parlament într-un scrutin care ar putea impune o coabitare politică înverşunată, relatează vineri BBC.

'În România, avem o putere în declin, cea a preşedintelui (Traian) Băsescu, şi un alt grup politic care ajunge la putere, acela al premierului Victor Ponta. Lupta dintre ele este ca una între două clanuri mafiote. Coabitarea este imposibilă', a declarat Stelian Tănase, comentator politic independent.

Lupta între preşedintele Băsescu şi democrat-liberalii săi, pe de o parte, şi Victor Ponta şi Uniunea Social Liberală (USL), de cea cealaltă parte, se intensifică la aceste alegeri parlamentare. Puţină lume se mai îndoieşte că Ponta va câştiga, însă diferenţa de procente va fi crucială, notează BBC. Preşedintele Băsescu a spus clar că se va folosi de puterile sale în ziua de după anunţarea rezultatelor pentru a numi un premier 'în interes naţional'. Dată fiind antipatia sa faţă de Victor Ponta, este greu de imaginat că se gândeşte la liderul USL. Însă orice încercare de a numit pe altcineva din partea USL sau a aliaţilor acesteia ar putea conduce la o criză constituţională.

'Conform Constituţiei noastre, preşedintele trebuie să numească o personalitate politică ce are capacitatea de a obţine susţinerea majorităţii în parlament', a spus Sever Voinescu, vicepreşedinte al democrat-liberalilor. 'Acea persoană trebuie să fie de încredere şi nu una care va pune ţara în primejdie pentru a promova o anumită agendă politică', a adăugat el.

Ceea ce consideră uimitor un vizitator regulat în România este că opinia publică nu s-a plictisit de o ceartă politică ce pare deseori să aibă de-a face cu vanitatea principalilor jucători decât cu divergenţe reale de viziuni politice. Două guverne, ambele susţinute de preşedintele Băsescu, au căzut rapid unul după altul în primăvară în urma unui val de proteste de stradă împotriva măsurilor de austeritate pe care le aplicaseră. România nu a reuşit să profite de boomul economic de la mijlocul anilor 2.000 şi majoritatea populaţiei are puţine economii pentru a supravieţui crizei.

Trei milioane de români din străinătate trimit în continuare bani, dar sumele care sunt transferate prin intermediul ghişeelor Western Union din întreaga ţară devin tot mai mici. S-a produs o întoarcere masivă a românilor din Spania şi Italia. Sunt tot mai puţine locuri de muncă în construcţii sau joburi sezoniere, dar există în continuare o cerere de forţă de muncă ieftină din Europa de Est, în special în domeniul asistenţei medicale.

Şi chiar şi un ajutor de şomaj sau o slujbă ocazională în străinătate par mai bune pentru cei mai mulţi dintre români decât ceea ce ar găsi în ţară. Deloc surprinzător, au existat extrem de puţine referiri în această campanie electorală la românii absenţi.

Chestiunile economice se află în prim-plan, însă potrivit economistului Dorin Cîtu dezbaterea este mai degrabă la un nivel scăzut. 'Toţi spun că vor să creeze locuri de muncă - evident. Şi că vor taxe mai mici. Arată ca şi cum ar fi plătit pe cineva să facă un sondaj pentru a vedea care sunt preocupările românilor şi le-au pus pe acestea în programe. Programele economice ale principalelor partide nu prea au niciun sens', a spus el.

Indiferent de rezultat, comportamentul politicienilor români după alegeri va fi şi mai atent urmărit în capitalele occidentale decât este acum. În ciuda relativei popularităţi a lui Victor Ponta în ţară, guvernul său a fost puternic criticat la nivel internaţional pentru că a călcat în picioare reguli democratice în dorinţa de a-l ataca pe preşedinte, notează BBC.

'Intervenţiile publice tăioase ale partenerilor occidentali ai României au temperat încercarea de acaparare a puterii din partea alianţei la guvernare', a spus Christian Mititelu, comentator. 'Din păcate, pentru mulţi români exasperaţi de austeritate şi de comportamentul lui Băsescu, ele au lăsat de asemenea şi un gust amar', a adăugat el.